Aurul şi comportamentul investitorilor

Din cele mai vechi timpuri, aurul a constituit o atracţie specială pentru oameni. Însemnele puterii (fie că era vorba de conducători religioşi, împăraţi sau regi, conducători militari), precum şi cele ale frumuseţii (bijuterii) erau făcute din aur. Desigur, în afara culorii şi relativei sale frumuseţi, metalul galben ca şi argintul, platina şi alte metale "preţioase" de altfel, are avantajul unei prelucrabilităţi speciale. Acest aspect a fost deosebit de important în trecut, atunci când tehnicile de prelucrare a metalelor erau mai puţin avansate tehnologic, iar rezistenţa în timp un element cheie. În prezent, pentru utilizările industriale ale aurului sunt importante celelalte caracteristici ale acestui metal: nu oxidează în aer sau apă, aşadar îşi păstrează proprietăţile pentru o lungă perioadă, are bună conductibilitate electrică şi termică şi reflectă radiaţiile infraroşii. Fapt este că producţia mondială anuală de aproximativ 2500 de tone nu acoperă cererea, de unde şi una din explicaţiile creşterii preţului aurului. Mai mult, aprecierea preţului metalului galben a făcut ca interesul Chinei în producţia de aur să creas-că astfel că după o dominaţie de un secol în producţia de aur din partea Africii de Sud, SUA şi Australiei, China este astăzi ţara unde se extrage cel mai mult aur în lume.

Dacă ţinem cont numai de utilizările manufacturiere ale aurului în industria bijuteriilor, care acoperă încă aproximativ 70% din producţia mondială, nu se susţine în niciun fel valoarea asociată lui în percepţia investitorilor. Aurul este (sau cel puţin era, până la utilizarea sa în industria produselor electronice şi aerospaţială) un bun de lux, nicidecum unul necesar supravieţuirii rasei umane. În consecinţă, în perioadele de recesiune economică puternică, atunci când consumatorii îşi restrâng cheltuielile iar veniturile tind să scadă pe întregul palier de consumator, ar fi normal ca cererea de aur să se prăbuşeas-că, ca şi preţul acestuia. Totuşi, factori psihologici, şi tehnologici pe care îi vom discuta mai jos, fac în aşa fel încât preţul aurului să aibă o evoluţie mult mai interesantă.

Psihologic, există adânc întipărit în mintea oamenilor credinţa că aurul îşi va păstra sau chiar creşte cons-tant valoarea în timp. Să nu uităm că aceeaşi convingere se referă în multe momente şi la preţul altor materii prime sau la preţul terenurilor şi proprietăţilor imobiliare deşi în istoria mai depărtată sau recentă, au existat numeroase momente când preţurile acestor bunuri s-au prabuşit. Foarte recent, spargerea bulei imobiliare sau prabuşirea cu o treime a preţului argintului anul trecut sunt doar două exemple că aşteptările investitorilor sunt uneori mult exagerate. Iluzia valorii aurului este dată în principal de utilizarea acestuia ca monedă pentru multe mii de ani în istoria omenirii. Până către anii 1900, monedele din aur erau cel mai frecvent instrument în schimbul de mărfuri intern şi internaţional; şi în prezent băncile centrale păstrează rezerve de aur ca o alternativă la rezervele valutare pe care le deţin. De aceea, preţul aurului tinde să crească atunci când pe pieţele valutare se manifestă nervozitate din partea investitorilor: pur şi simplu, aurul este "cealaltă valută" pe care investitorii o au la dispoziţie şi de care ei "se agaţă" în perioade de volatilitate mare (în perioada aceasta, francul elveţian este o altă variantă la dispoziţia investitorilor iar evoluţia foarte bună a monedei elveţiene se leagă tot de existenţa unui sistem financiar-bancar profitabil în această ţară şi colateral, de păstrarea rezervelor de aur ale investitorilor în băncile elveţiene). Din acest punct de vedere, evoluţia preţului aurului este un semn clar al iraţionalităţii pieţelor: aurul are mai mult o "valoare sentimentală" decât una prag-matică, dar este posibil ca investitorii să nu se întoarcă la raţio-nalitate o lungă perioadă în viitor. Aşadar, preţul aurului, deşi nu se susţine pe mai nimic, ar putea rămâne la valori înalte numai pe consi-derentele comportamentale (sentimentale) descrise mai sus.

Totuşi, este tot mai importantă şi utilizarea industrială a metalului galben. Astăzi, conexiunile şi firele din aur sau platină sunt prezente în majoritatea calculatoarelor, telefoanelor mobile şi tuturor aparatelor electronice. Datorită capacităţii sale de a reflecta razele infraroşii deci căldura, aurul este utilizat în industria aerospaţiala la învelişul rachetelor, dar şi în izolarea clădirilor şi în tratarea specială a sticlei.

O altă utilizare (din ce în ce mai redusă însă datorită utilizării materialelor compozite) este în domeniul stomatologiei. Aplicaţiile medicale ale aurului se pare însă că se vor dezvolta odată cu nanotehnologia şi folosirea metalului galben în tratarea diverselor tipuri de cancer şi afecţiuni osoase.

Cu toate acestea, trebuie să nu uităm că în prezent toate utilizările industriale acoperă nu-mai 30% din producţia totală de aur, în timp ce restul de 70% reprezintă bijuterii şi păstrarea aurului în tezaure sub formă de lingouri.