Autorii de opere artistice pot primi pînă la 13% din încasările obţinute

Deputaţii din Comisia pentru Cultură au finalizat, la sfîrşitul săptămînii trecute, proiectul de lege privind drepturile de autor şi drepturile conexe, păstrînd amendamentul adus de deputaţii Marton Arpad, Mihai Mălaimare, Ioan Onisei şi Alexandru Sassu, potrivit căruia creatorii de opere artistice pot primi, prin negociere, pînă la 13% din veniturile obţinute în urma difuzării, de la cei care utilizează respectivele opere, cum ar fi de exemplu posturile de radio şi de televiziune. Banii sunt colectaţi de la utilizatori de către organismele de gestiune colectivă, care sunt asociaţii reprezentative ale unei ramuri artistice (muzică, teatru, film, literatură etc) şi care pot solicita tarife cuprinse între 1% şi 10%, pentru drepturile de autor şi, respectiv, între 0,5% şi 3%, pentru drepturile conexe, din veniturile obţinute de utilizatori în urma difuzării. Autorii şi artiştii interpreţi sau executanţi vor primi remuneraţiile cuvenite fie direct de la producători, conform contractelor încheiate cu aceştia, fie de la utilizatori, numai prin organismele de gestiune colectivă, conform contractelor dintre beneficiarii remuneraţiei şi producători. Preşedintele Comisiei pentru Cultură, deputatul Mihai Mălaimare, a declarat, citat de Rompres, că nu are nimic să-şi reproşeze faţă de felul în care a lucrat Comisia la această lege. "Actuala lege a drepturilor de autor este o lege europeană, noi am intervenit pentru că vechea lege permitea ca banii datoraţi artiştilor să nu fie daţi. Sper ca această lege să fie respectată", a spus Mălaimare. El a adăugat că Asociaţia Română pentru Comunicaţii Audio-Vizuale (ARCA) "a indus în eroare" opinia publică, înaintînd ca cifră precisă procentul de 13% din venituri. "Noi am preluat cifra de 13% din legea veche ca prag maxim, dar e vorba de un prag minim şi unul maxim, în intermediul cărora se negociază", a explicat el.

Potrivit proiectului votat de Comisia pentru Cultură a Camerei Deputaţilor, este autor persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera, iar dacă opera a fost adusă la cunoştinţă publică sub formă anonimă sau sub un pseudonim care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercită de către persoana fizică sau juridică ce o face publică numai cu consimţămîntul autorului, atît timp cît acesta nu-şi dezvăluie identitatea.

Sunt considerate obiecte ale dreptului de autor scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile şi orice alte opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator; operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: cursurile universitare, manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice; compoziţiile muzicale cu sau fără text; operele dramatice, operele coregrafice şi pantonimele; operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale; operele fotografice; operele de artă grafică sau plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, gravură, litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a metalului, desene, design precum şi alte opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice; operele de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şi lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură.

Încălcarea drepturilor recunoscute şi garantate prin prezenta lege atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz, potrivit legii. Astfel, în funcţie de gravitatea faptei, amenzile sunt cuprinse între 20 şi 500 de milioane de lei. Totodată, infracţiunea de comercializare de mărfuri pirat sau realizarea de dispozitive pirat de control al accesului, importul sau orice altă modalitate de introducere a acestora pe piaţa internă, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5 ani.