Autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani-Suceava-Siret, încă un pas spre realizare

Autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani-Suceava-Siret, care reprezintă un punct fierbinte pe harta rutieră a României şi care ar contribui considerabil la fluidizarea traficului în zona de SE a ţării, pare că a prins viteză. Ultima întâlnire de lucru a avut loc chiar la începutul acestei săptămâni când la masa discuţiilor s-au aşezat specialiştii din cadrul CNAIR, de la Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, senatori şi deputaţi din toate judeţele care vor fi deservite de această cale rutieră. Cu toţii au un singur obiectiv: autostrada să fie gata la termenele înaintate.

Obiectivul este unul strategic pentru Buzău, iar la întâlnirea de lucru a luat parte şi senatorul PNL de Buzău, Vlad Mircea Pufu.

După întâlnire, domnia sa a postat un mesaj pe contul său de Facebook: "Buzoienii merită să aibă autostrada lor. Am promis în campania electorală implicare totală pentru realizarea autostrăzii A7, care tranzitează judeţul nostru şi care leagă Capitala de Moldova, şi mă voi ţine de cuvânt. Am participat, astăzi, alături de directorul general al CNAIR, Mariana Ioniţă, de directorul adjunct Gabriel Budescu, de alţi specialişti din cadrul CNAIR , de preşedintele Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, Eugen Cozma, dar şi de deputaţi şi senatori din regiune, la o şedinţă de lucru pentru analiza săptămânală a documentaţiei de realizare a autostrăzii Ploieşti-Buzău. La lucrări au participat pe lângă specialiştii din CNAIR şi cei de Mediu, parlamentari care vor verifica, la rândul lor, stadiul lucrărilor privind autostrada A7: deputatul USR de Neamţ, Iulian Bulai, senatorul PNL de Vaslui, Mihail Iulian Bica, deputatul PNL de Vrancea, Ion Ştefan, fost ministru al Dezvoltării, dar şi senatorul USR de Iaşi, Marius Bodea. E clar! Autostrada Ploieşti-Buzău va avea o lungime de 63, 25 de km. Execuţia lucrărilor va demara independent din trei puncte: Dumbrava-Mizil, Mizil-Pietroasele şi Pietroasele-Buzău. Obţinerea acordului de mediu pentru această lucrare, mult aşteptată de buzoieni, este programată pentru luna martie 2021, iar lansarea în execuţie se va face in perioada mai-iunie, astfel că lucrările în teren vor începe cel mai târziu în toamna anului curent. Aşa cum am promis buzoienilor în campania electorală, voi face tot ceea ce depinde de mine, ca senator PNL de Buzău, ca toate termenele să fie respectate, astfel ca buzoienii, şi nu numai, să poată circula curând pe autostrada Buzău-Ploieşti-Bucureşti. De asemenea, mă voi implica, împreună cu colegii mei, senatori şi deputaţi, pentru ca proiectul să obţină finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât nimic să nu stea în calea finalizării autostrăzii pe care buzoienii o merită".

Realizarea unei autostrăzi, care să tranziteze judeţul Buzău şi care să lege Capitala de Moldova, este una dintre priorităţile parlamentarului liberal, care promite că va face tot ce-i stă în putinţă pentru ca termenele să fie respectate, iar buzoienii să aibă autostradă.

Construirea unei autostrăzi va genera o dezvoltare economică importantă a Munteniei şi a Moldovei, prin atragerea de investitori, şi, implicit, va duce la reducerea tuturor decalajelor dintre această zonă a ţării şi Transilvania.

"De aceea, îmi voi pune la dispoziţie toate resursele pentru a-mi onora promisiunea ca Buzăul să ajungă pe harta autostrăzilor din România", a mai punctate parlamentarul buzoian.

Autostrada A 7 se va întinde la Ploieşti până la Paşcani, iar o secţiune din aceasta este deja deschisă. Este vorba despre o porţiune de 16 km din centura oraşului Bacău, care se suprapune cu traseul autostrazii A7. Drumul de mare viteză ce va lega Capitala de Moldova va avea o lungime totală de circa 340 de km. Pe un traseu paralel cu actualul DN 2 B, autostrada va porni din A3 Bucureşti-Ploieşti, va avea noduri rutiere conectate la infrastructura deja existentă, pasaje, poduri, perdele forestiere şi parcări.

Porţiunea de la Ploieşti la Buzău, denumită Muntenia Expres, va avea 63 de kilometri, este estimat că se va construi în 24 de luni şi că ar putea costa 12,27 milioane de lei, din care 85 % vor fi fonduri externe nerambursabile.