AVERTISMENT DIN PARTEA S&P: România ar putea ajunge un "înger decăzut"

România şi Columbia se află, alături de alte peste 100 de firme, pe lista entităţilor care ar putea ajunge curând în categoria "îngerilor decăzuţi", adică companii şi ţări care îşi pierd rating-ul investiţional şi ajung în categoria "junk", conform unui oficial al agenţiei de rating Standard & Poor's, cea mai importantă din cele trei agenţii de evaluare de pe Wall Street. Categoria "junk" include entităţi considerate riscante, "nerecomandate pentru investiţii", iar declaraţia a fost făcută pentru agenţia de ştiri Reuters de Alexandra Dimitrijevic, global head of research la agenţia de rating S&P.

Reuters notează că 2020 este pe cale să devină un an record pentru "îngerii decăzuţi" - companii sau ţări ale căror ratinguri sunt reduse de la "investment grade" la categoria "junk". Pentru România, o eventuală retrogradare ar veni din cauza deteriorării peste măsură a poziţiei fiscale şi ar presupune majorări semnificative ale dobânzilor la care se finanţează guvernul ţării noastre, companiile, dar şi persoanele fizice. Efecte ar urma să se vadă şi printr-o depreciere a cursului de schimb în con­textul unor ieşiri de capital din România.

Deficitul bugetar pe 2021, adică necesarul de împrumut al statului român pentru acoperirea tuturor cheltuielilor bugetate într-un an, este şi el estimat să fie substanţial fără măsuri de austeritate, de peste 5% din PIB.

Dacă majorarea pensiilor cu 40% intră în vigoare necesarul de împrumut doar pentru buget (fără plata datoriilor din trecut) va fi şi mai mare, de circa 10% din PIB, potrivit S&P, care mai estimează şi că datoria publică ar exploda până în 2023, la peste 60% din PIB de la 35% în 2019.

Criza economică generată de pandemie a dus deja la retrogradări de ratinguri sau perspective de rating pentru peste 2.000 de companii sau ţări, datorii de aproape 400 de miliarde de dolari intrând în categoria "junk".

Dimitrijevic de la S&P avertizează că de aici înainte se va trece în faza "incapacităţilor de plată şi a supravieţuirii". De notat că premierul Ludovic Orban avertiza în septembrie, după votul din Parlament pe (re)majorarea pensiilor cu 40% că se riscă intrarea în incapacitate de plată a României, asta în condiţiile în care România deja trăieşte pe datorie.

În orice caz, numărul "îngerilor decăzuţi" a depăşit deja 25 în acest an, cu nume importante la nivel mondial precum Ford, Kraft Heinz, Renault, Occidental Petroleum, Delta Air Lines şi Macy's, companii cu datorii cumulate de 360 de miliarde de dolari. Per total, Covid-19 a cauzat peste 2.000 de retrogradări de rating. Cei 119 potenţiali "îngeri decăzuţi" aflaţi încă pe radarul S&P, printre care se află şi România şi Columbia, au datorii obligatare de 595 miliarde de dolari.

• Aurelian Dochia: "Nu există îndoială că va creşte dobânda cu care ne împrumutăm"

Economistul Aurelian Dochia ne-a precizat că motivul principal pentru care riscăm să fim retrogradaţI la "junk" fiind dezechilibrul bugetar. Dacă majorarea pensiilor cu 40% se aplică, atunci perspectivele pentru echilibrul bugetar sunt îngrijorătoare, consideră Dochia, care adaugă că dobânzile la care se va împrumuta România vor depinde şi de BNR şi de susţinerea pieţelor de către băncile centrale.

"Ştim de multă vreme că avem riscul de a fi retrogradaţi. Principalul motiv este dezechilibrul bugetar care a depăşit mult limitele înaintate de guvern. Dacă măsurile care au fost amânate, (în special) majorarea pensiilor cu 40%, ajung să fie puse în aplicare, evident că perspectivele pentru anii următori, în ceea ce priveşte echilibrul bugetar, sunt îngrijorătoare. Este un motiv suficient de puternic pentru Standard and Poor's să gândească retrogradarea României. În ceea ce priveşte consecinţele însă, este mai greu de dat un răspuns ferm. Aceste consecinţe nu depind numai de ratingul pe care ţi-l schimbă S&P, depind şi de modul în care vor fi susţinute pieţele financiare din România şi din străinătate de către băncile centrale. Până la urmă, o mare parte din explicaţia pentru care asistăm acum la niveluri foarte scăzute ale dobânzilor, atât în România cât şi în străinătate, este faptul că băncile centrale au avut o politică de relaxare cantitativă extraordinară şi au redus dobânzile. Nu există îndoială că va creşte dobânda cu care ne împrumutăm, dar unde va ajunge depinde mai mult de ce se va întâmpla cu politica băncilor centrale decât de ratingul pe care ni-l va da Standard & Poor's", ne-a spus Aurelian Dochia.

Acesta a mai notat că marja de manevră pe care o au acum guvernanţii în raport cu agenţiile este foarte mică, "aproape inexistentă".

"Suntem la sfârşitul anului, suntem în prag de alegeri, nu pot fi anunţate niciun fel de măsuri care să îmbunătăţească cumva perspectiva României. Chiar şi această dispută din momentul de faţă privind creşterea punctului de pensie cu 40% nu este decât o încercare de tergiversare a aplicării unei asemenea creşteri în anul 2020. (...) Chiar dacă se poartă şi sunt aduse argumente în discuţiile cu agenţiile de rating, cifrele sunt cele care, în ultimă instanţă, dictează decizia pe care o vor lua aceste agenţii. Pe de altă parte trebuie să observăm şi faptul că România nu este singura care se află într-o asemenea situaţie în momentul de faţă. Foarte multe alte ţări vor fi în situaţia de a avea dezechilibre macroeconomice foarte mari şi într-un fel probabil că asta resetează jocul şi pentru agenţiile de rating şi pentru toată lumea. Dar, în multe privinţe, criteriile noastre tradiţionale de judecată încep să fie puse sub semnul întrebării. (...) Politicul este pe primul plan şi ne aflăm în faţa unei situaţii pe care greu am fi prevăzut-o şi despre care nu am învăţat nimic în manuale", spune Dochia.

• Adrian Codirlaşu: "O trecere în non-investment grade va aduce costuri de finanţare mai mari de la persoană fizică până la guvern şi o depreciere a cursului"

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, ne-a spus că perspectiva negativă înseamnă automat includerea pe lista de posibile retrogradări.

"Un outlook negativ înseamnă o posibilă scădere a ratingului în viitor. Cum noi avem ultima treaptă de investment grade, cu outlook negativ, înseamnă o posibilă şansă de a intra din investment grade în non-investment grade. Conform statisticilor făcute până acum, există o probabilitate de 30% de downgrade în caz de outlook negativ, în următorul an - adică istoric vorbind, 30% din emitenţii care primesc o perspetivă negativă sunt downgradaţi în următoarele 12 luni de la primirea calificativului. Prin urmare, noi automat suntem incluşi pe această listă din cauza outlook-ului negativ. Incertitudinea este ridicată, iar principala problemă a României este deficitul bugetar", explică analistul.

S&P a spus, în ultimul raport referitor la România, că presupune o majorare a pensiilor mult mai mică, de doar 10%, pentru menţinerea ratingului actual, mai arată Codirlaşu, care adaugă că o retrogradare va duce o ieşire de fluxuri de capital din România.

"Practic, o trecere din investment grade în non-investment înseamnă că unii investitori instituţionali vor fi forţaţi să iasă din România pentru că nu le permite (să investească aici) fie legea, fie propriile proceduri interne. Vom avea un outflow de capital din România în afară. Aceştia vor fi obligaţi să lichideze şi să se retragă. Aşa au şi fondurile de pensii: ele au voie să se expună doar pe investment grade. Inclusiv în România este lege care le spune acest lucru. Companiile de asigurări, de asemenea, nu au voie să se expună decât pe investment grade. Atunci, cele străine, care au investiţii străine în România, vor trebui să se retragă. Indiferent de randament, că aşa le spune legea", mai spune Adrian Codirlaşu, care adaugă că evitarea unei mini-crize financiare interne va depinde de lichiditatea care va fi în piaţă.

Retrogradarea se va vedea în deprecierea cursului şi în costurile de finanţare ale persoanelor fizice şi juridice şi ale guvernului.

"Trecând dintr-o clasă de risc investment grade într-una cu risc mai mare, clar România ar fi percepută mai riscantă. Asta înseamnă o primă de risc mai mare, iar prima de risc se vede în cursul de schimb, în CDS (credit default swaps - n.r.), în randamentele (dobânzile) la care se împrumută statul şi în toate ratele de dobândă din economie. Deci vor fi costuri de finanţare mai mari de la persoană fizică până la guvern", spune Adrian Codirlaşu.

Deficitul bugetar pe anul acesta ar urma să ajungă la 9%, potrivit estimărilor CFA România. Codirlaşu spune că pentru ajungerea la sub pragul de 3% va fi nevoie de încă 4 ani, dar şi că un "rating investment grade" este incompatibil cu o majorare de pensii de 40%.

"Esenţial este să se intre pe o tendinţă de reducere graduală a deficitului bugetar. Nu se va putea reduce la sub 3% - probabil vom ajunge acolo în 4 ani. Dar trebuie arătată o strategie clară de reducere a deficitului bugetar, iar politica fiscală trebuie să fie prudentă. Din cauza asta văd cumva incompatibil un rating de investment grade cu o majorare de pensii de 40%. În mod clar o asemenea majorare va genera reanalizarea ratingului de către S&P şi sunt şanse ridicate să fie downgrade în cazul acela. Modalitatea în care va fi percepută politica fiscală va fi esenţială pentru rating, alături de ce legi vor mai apărea în România", a conchis Codirlaşu.

Agenţia de rating Standard & Poor's a menţinut în luna iunie ratingul de ţară al României, (BBB-/A-3), precum şi perspectiva negativă asupra economiei, cu condiţia ca majorarea pensiilor să fie de 10%. S&P încă se aşteaptă ca majorarea pensiilor cu 40% să fie amânată de către Guvern. Totodată, agenţia aşteaptă pentru decizie să vadă care sunt planurile guvernamentale de după alegeri ale principalelor partide referitoare la politicile economice şi de cheltuieli.

La finalul lunii septembrie, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a declarat că se aşteaptă ca S&P să menţină ratingul României în decembrie şi că obiectivul său este îmbunătăţirea perspectivei de rating pentru economia românească de la "negativă" la "stabilă". "Când avem discuţii cu agenţiile de rating, le prezentăm planurile noastre pe termen mediu pentru a arăta clar că vrem să vedem consolidare fiscală", a spus Cîţu pe 30 septembrie.