AVOCAŢII CLIENŢILOR: "Curtea Constituţională confirmă valabilitatea Legii dării în plată"

Un nou val de opinii a apărut, la finalul săptămânii trecute, după ce a fost publicată motivarea deciziei pronunţate de Curtea Constituţională a României (CCR) pe marginea excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate de mai multe bănci asupra Legii dării în plată.

În 25 octombrie 2016, Curtea Constituţională a decis asupra mai multor excepţii de neconstituţionalitate ridicate de bănci pe marginea Legii 77/2016, pe unele admiţându-le, iar pe altele nu.

În esenţă, CCR a hotărât că legea se aplică şi în cazul contractelor în curs, stabilind şi faptul că instanţele vor fi obligate să verifice condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii, în dosarele deschise în urma notificărilor de dare în plată făcute de clienţi.

Referitor la acest aspect, avocatul Stan Tîrnoveanu, partener senior la Zamfirescu Racoţi & Partners, ne-a precizat că "CCR a avut în vedere faptul că impreviziunea este o instituţie care avea incidenţă şi pe vechiul cod civil, principala critică reţinută de instanţă fiind aceea că Legea dării în plată face ca impreviziunea să funcţioneze în baza legii fără o minimă verificare, de către un judecător, a condiţiilor ce trebuie îndeplinite atunci când avem de-a face cu această instituţie. Impreviziunea presupune echilibrul contractual şi nu devalorizarea şi predarea bunului către bancă. În aceste condiţii, judecătorul va decide echilibrarea contractului, nu darea în plată, pentru că aceasta este instituţia impreviziunii".

Apărătorii clienţilor s-au declarat foarte mulţumiţi de motivarea CCR, apreciind că aceasta vine în totalitate în sprijinul consumatorilor.

Avocatul Gheorghe Piperea ne-a spus că decizia Curţii arată că, de fapt, contractul trebuie să fie el însuşi legal, încheiat şi executat cu bună credinţă şi să presupună echitate.

CCR a introdus instanţa previziunii, considerând, pur şi simplu, că legea înlătură controlul judecătoresc, ne-a mai spus domnul Piperea, completând: "Motivarea CCR este foarte bună şi confirmă valabilitatea legii, sesizând ceea ce este esenţial în textul legislativ - o modalitate de a reintroduce într-un contract un echilibru, care nu există acum".

În urma publicării acestei motivări, judecătorii nu mai au niciun motiv să refuze judecarea celor circa 4000 de dosare pe Legea dării în plată, apreciază specialistul, conchizând că dezechilibrul dintre un consumator şi un profesionist nu trebuie probat de consumator, ci de profesionist.

Gheorghe Piperea subliniază şi faptul că legea pe care a redactat-o se aplică şi situaţiilor aflate în executare silită, inclusiv în cazurile în care imobilul pus garanţie a fost vândut.

Şi avocatul Alexandra Burada consideră că motivarea CCR susţine cauza consumatorilor, legitimând scopul şi existenţa legii privind darea în plată a unor imobile puse garanţie în contractele de credit în scopul ştergerii întregii datorii.

Despre hotărârea Curţii Constituţionale, doamna Burada a scris, pe pagina sa de Facebook, că este "o decizie excepţional de bine motivată, o decizie care validează şi legitimează legea dării în plată, scopul pentru care a fost adoptată şi existenţa acesteia! Este o mare victorie! Motivarea impreviziunii pe Vechiul Cod va schimba viziunea şi practica multor instanţe. De asemenea, impreviziunea va fi analizată doar dacă creditorii se opun procedurii. Procedura notificării rămâne în picioare. Legea se aplică contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a Vechiului Cod Civil. Este o mare victorie!"

Domnia sa ne-a explicat că decizia CCR stabileşte foarte clar condiţiile care vor fi avute în vedere de judecători în soluţionarea dosarelor pe Legea dării în plată, aceştia urmând să intervină în cazul în care băncile refuză procedura. Instanţele vor analiza condiţiile de admisibilitate prevăzute la articolul 4 din lege, ne-a mai spus domnia sa, adăugând că acestea se referă la plafonul impus în lege, la calitatea de consumator, la destinaţia locuinţei şi la elementele de impreviziune.

Alexandra Burada ne-a declarat: "Legea dării în plată se aplică şi contractelor încheiate pe vechiul cod civil, respectiv indiferent de momentul în care au fost încheiate, dar şi acelor contracte aflate în procedura de executare".

Referitor la imobilele care au fost deja vândute, CCR nu a dat o decizie obligatorie, hotărârea rămânând la latitudinea instanţelor, care pot avea interpretări diferite, apreciază avocatul Burada.

Joi, a fost publicată în Monitorul Oficial decizia Curţii cu privire la excepţia ridicată de Raiffeisen Bank pe marginea Legii dării în plată, care arată că CCR respinge ca inadmisibilă această excepţie. Printre articolele contestate de Raiffeisen Bank se numără şi art. 8, alin. 5, care prevede că "dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului", precum şi art. 11, care presupune că, "în vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată".

Domnia sa ne-a explicat că respingerea ca inadmisibilă a unei excepţii înseamnă că respectiva excepţie nu a fost judecată pe fond din punct de vedere al constituţionalităţii şi, deci, că CCR nu a rezolvat, în fapt, această problemă a constituţionalităţii.

Avocatul interpretează, pe pagina sa de Facebook, decizia cu privire la excepţia ridicată de Raiffeisen Bank după cum urmează: "Decizia CCR publicată în Monitorul Oficial a luat prin surprindere atât debitorii executaţi silit, cât şi reprezentanţii acestora, deoarece magistraţii CCR, fără a soluţiona problema de constituţionalitate, au dat o interpretare articolului 8, alineatul 5 din lege, care conduce la concluzia că legea dării în plată s-ar aplica numai celor al căror imobil nu a fost valorificat în executare silită. Pe această interpretare a dispoziţiilor legii, CCR a respins ca inadmisibilă exceptia de neconstituţionalitate. (...) Este foarte important că articolul 8 alineatul 5 este în vigoare, face parte dintr-o lege în vigoare şi, indiferent dacă acesta este formulat pe placul unora sau nu şi respectă tehnica legislativă sau nu, acesta, totuşi, există şi îşi produce efectele. (...) Cum competenţa CCR nu este să interpreteze norme, ci doar să se pronunţe asupra constituţionalităţii sau neconstituţionalităţii unei legi sau ordonanţe, iar considerentele acestei decizii (interpretarea, adică) nu sunt obligatorii (pentru că aşa spune Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale), înseamnă că revine judecătorilor instanţelor comune şi în final ICCJ-ului să rezolve această problemă de interpretare".

Legea dării în plată a fost promulgată în data de 28 aprilie 2016.