AVOCATUL GENERAL AL CJUE:  Interimatul lui Netejoru şi înfiinţarea SIIJ, contrare normelor europene

Înfiinţarea Secţiei de Investigaţie a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) - aşa numita Secţie Specială pentru investigarea magistraţilor - încalcă legislaţia Uniunii Europene, în absenţa unor garanţii de independenţă faţă de clasa politică, susţine Michal Bobek, avocat general al Curţii de Justiţie a UE (CJUE), potrivit unui comunicat al instituţiei situată în Luxemburg.

Conform documentului citat, "avocatul general consideră că este dificil de sus­ţinut că înfiinţarea SIIJ a fost justificată în mod clar, neechivoc şi accesibil. În plus, reglementarea SIIJ nu oferă garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi a compunerii sale".

Poziţia lui Michal Bobek a fost exprimată în cazul sesizărilor înaintate către CJUE de mai multe asociaţii profesionale ale magistraţilor din ţara noastră şi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât cu privire la SIIJ, cât şi cu privire la Inspecţia Judiciară.

Conform comunicatului emis de CJUE, concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru magistraţii Curţii, misiunea sa fiind de a propune acestor, în deplină independenţă, o soluţie juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curţii urmează să delibereze în această cauză, iar decizia lor va fi pronunţată la o dată ulterioară.

În faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Michal Bobek a propus magistraţilor "să declare că dreptul Uniunii se opune înfiinţării unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi dacă înfiinţarea unei astfel de secţii nu este justificată de motive reale şi suficient de importante şi dacă ea nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi compunerii sale".

Odată îndeplinit acest criteriu, este în plus imperativ ca compunerea, organizarea şi funcţionarea unei asemenea secţii să se conformeze unor garanţii de natură să evite riscul unor presiuni exterioare asupra puterii judecătoreşti. În sfârşit, împrejurările particulare legate de înfiinţarea SIIJ, precum şi descrierea modului în care acest organ şi-a exercitat atribuţiile sunt de asemenea pertinente pentru identificarea contextului relevant. În această privinţă, avocatul general consideră că "este dificil de susţinut că înfiinţarea SIIJ a fost justificată în mod clar, neechivoc şi accesibil". În plus, reglementarea SIIJ nu oferă garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi a compunerii sale.

"Instanţele naţionale trebuie să fie îndreptăţite să ia în considerare elemente obiective cu privire la împrejurările în care a fost înfiinţată SIIJ, precum şi funcţionarea sa practică, cu titlu de elemente susceptibile să confirme sau să infirme riscurile unei influenţe politice. Confirmarea unui asemenea risc poate să dea naştere unor îndoieli legitime în ceea ce priveşte independenţa judecătorilor, în măsura în care compromite impresia de neutralitate a judecătorilor în raport cu interesul cu care sunt sesizaţi, în special atunci când este vorba despre cazuri de corupţie. Mai mult, dreptul Uniunii se opune în egală măsură înfiinţării unei structuri de parchet care nu dispune de un număr suficient de procurori, prin raportare la volumul său de activitate, aşa încât funcţionarea sa operativă să conducă cu siguranţă la o durată nerezonabilă a procedurilor penale, inclusiv cele care îi vizează pe judecători", a arătat avocatul general Michal Bobek în faţa magistraţilor CJUE.

• Michal Bobek: "Nerespectarea recomandărilor din rapoartele MCV poate avea consecinţe semnificative asupra participării României la piaţa internă europeană, precum şi asupra spaţiului de libertate, securitate şi justiţie"

În faţa Curţii, domnul Bobek a arătat că nerespectarea recomandărilor din raportul anual întocmit de Comisie Europeană în temeiul Mecanismului de Cooperare de Verificare (MCV) pentru ţara noastră, dincolo de posibilităţile de declarare şi de sancţionare a unei eventuale neîndepliniri a obligaţiilor prin intermediul căilor obişnuite ale dreptului Uniunii, poate să aibă consecinţe semnificative asupra participării României la piaţa internă, precum şi asupra spaţiului de libertate, securitate şi justiţie.

Avocatul general mai arată că rapoartele periodice adoptate de Comisia Europeană în temeiul MCV "nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar trebuie luate în considerare în mod corespunzător de acest stat membru".

"România are dreptul de a-şi concepe după cum consideră de cuviinţă instituţiile şi procedurile naţionale, însă trebuie să demonstreze modul în care acestea contribuie la realizarea obiectivelor de referinţă cuprinse în Decizia MCV", se arată în comunicatul emis de CJUE, ce redă poziţia avocatului general Michal Bobek.

Domnia sa a mai propus magistraţilor CJUE să declare că dreptul Uniunii nu se opune nici unor dispoziţii naţionale privind răspunderea statului pentru erorile judiciare, nici existenţei posibilităţii statului de a formula în mod subsecvent o acţiune în regres pentru răspundere civilă împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credinţă sau gravă neglijenţă a acestuia. "Procedurile menţionate trebuie să ofere însă garanţii suficiente pentru a evita ca magistraţii să fie supuşi unor presiuni directe sau indirecte susceptibile să afecteze deciziile lor. Revine instanţei naţionale sarcina de a aprecia dacă aceste condiţii sunt îndeplinite", a arătat Michal Bobek.

În documentul citat se precizează că definiţia erorii judiciare se caracterizează prin trei elemente: (i) actul procesual a fost efectuat cu încălcarea evidentă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual sau hotărârea judecătorească definitivă este în mod evident contrară legii sau situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate în cauză; (ii) un astfel de act procesual sau o astfel de hotărâre judecătorească definitivă implică o încălcare gravă a drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanei; (iii) un astfel de act produce o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.

În opinia avocatului general, o asemenea definiţie a erorii judiciare nu este susceptibilă să creeze un risc de presiuni indirecte asupra puterii judecătoreşti.

• OUG 77/2018, iniţiată de Tudorel Toader şi adoptată de guvernul Dăncilă, încalcă independenţa magistraţilor

În privinţa numirii interimare a şefului Inspecţiei Judiciare, Michal Bobek arată că "o astfel de numire introdusă printr-o ordonanţă de urgenţă, fără a consulta organul care trebuie consultat în mod normal cu privire la o astfel de numire, nu este concepută doar pentru a asigura continuitatea funcţiei, ci are ca efect practic reintegrarea în funcţie a unei persoane al cărei mandat a expirat deja, prin intermediul unei proceduri diferite de cea instituită de lege".

"Acest sistem este susceptibil să dea naştere unor îndoieli cu privire la interesul guvernului român de a numi o anumită persoană în fruntea organului însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare împotriva magistraţilor. În consecinţă, un astfel de sistem nu pare să cuprindă garanţii de natură să înlăture orice îndoială rezonabilă cu privire la neutralitatea şi la impenetrabilitatea organelor judiciare faţă de factorii externi", arată avocatul general al CJUE.

În speţă este vorba despre actualul şef al Inspecţiei Judiciare, judecătorul Lucian Netejoru, căruia în septembrie 2018 i-a expirat mandatul de trei ani, dar a rămas în funcţie, interimar, şi a condus în continuare Inspecţia Judiciară în baza OUG 77/2018, act normativ iniţiat şi promovat de fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, şi aprobat de guvernul Dăncilă.

La vremea respectivă, liderul PSD, Liviu Dragnea, a solicitat ca această ordonanţă să intre în vigoare cât mai rapid. El a dat de înţeles că ar fi trebuit să treacă actul normativ fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce s-a şi întâmplat în realitate.

Ulterior, în martie 2019, judecătorului Lucian Netejoru i-a fost reînnoit pentru încă trei ani mandatul din fruntea Inspecţiei Judiciare. Menţionăm că şi în acel moment ministru al Justiţiei era tot Tudorel Toader, cel care a încălcat, conform deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la apărare a actualului procuror şef al Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, în procedura de revocare de la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie.