English
Commerzbank, a doua mare bancă din Germania, se va alătura din nou indicelui bursier DAX, pe 27 februarie, a anunţat Deutsche Boerse vineri seara, marcând o revenire după ce acesta fusese eliminată din clubul companiilor de top în 2018, informează news.ro.
Revenirea în indicele DAX vine după ce Commerzbank a lansat o reorganizare majoră a activităţilor sale în urmă cu doi ani, care a dus la tăierea a mii de locuri de muncă şi la închiderea de sucursale, care au restabilit profitabilitatea.
"Acest lucru arată că suntem pe drumul cel bun cu restructurarea noastră şi ne încurajează să continuăm cu aceeaşi energie", a declarat Commerzbank pe Twitter, ca răspuns la anunţ.
În 2018, Commerzbank, deţinută încă parţial de guvernul german după o salvare, a fost exclusă din indicele DAX pentru a face loc unei vedete a sectorului tehnologic, aflată în ascensiune, subliniind ponderea în scădere a principalelor bănci ale naţiunii.
Dar acea vedetă a fost Wirecard, o companie de plăţi care s-a prăbuşit în 2020, după ce a fost dezvăluită o fraudă derulată pe parcursul unor ani de zile, stânjenind guvernul german şi pătând reputaţia naţiunii de refugiu pentru investiţii sigure.
După dispariţia Wirecard, Deutsche Boerse, care întocmeşte indicele DAX, l-a reînnoit pentru a include 40 de companii, mai degrabă decât cele 30 anterioare, şi a înăsprit criteriile de aderare.
De la înfiinţarea sa în 1988, indicele DAX a fost răspunsul Germaniei la Dow Jones Industrial Average din New York şi FTSE din Londra, membrii săi formând elita corporativă într-una dintre cele mai mari economii din lume.
Alţi membri ai indicelui DAX includ Siemens, Volkswagen şi Allianz. Commerzbank va înlocui compania Linde, care renunţă la listarea sa în Germania.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.02.2023, 11:31)
Stiti ce este interesant?
In Google Books: "Relative occurrence of th term 'nuclear weapon' fr om 1940-2008" arata ca ne indreptam spe alt val ascendent de "ingrijoarare nucleara la nivel mondial".
Cei din "securitate si strategie militara de aparare" ar trebui sa acorde o atentie mai sporita acestei "ciclitati" naturale de conflicte si escaladari militare globale.
PS: urmeaza minim 15-20 de ani de ingijorari militare "nucleare".
s c cret
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 19.02.2023, 11:39)
Da, dar stam linistiti. Ne-a zis si Papa ca se poate supravietui unui razboi nuclear. Trendurile mele spun ca in perioada sep 2023 - ian 2024 va avea loc un schimb de lovituri nucleare dar lucrurile nu vor dura prea mult. Europa va fi mai deranjata.
1.2. intrebare (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de angel în data de 19.02.2023, 11:51)
Deci pana in sep 2023 spargem topu din ian 2022 si abia apoi plecam in jos?!
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.02.2023, 14:22)
Mai "comentarii cretine", ia explica-ne tu ce cauza au ciclurile! Hai, mai spune o data prostia cu axa timpului!
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.02.2023, 14:28)
Mama Omida, vezi ca iar i-a venit ciclul lui "comentarii cretine"! Baga-i ciclul pe trenduri si povesteste-ne cum ai prevazut tu razboiul din Ucraina, la doua luni dupa ce s-a declansat.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.02.2023, 17:39)
ciclurile conflictuale au cauza istorica "nedeclarata" ciclul de "scumpire" al comoditatilor din unele regiuni ce afecteaza alte regiuni ce emit bonduri / datorie ca mijloc de acces la finantare ieftine si atragere speculatori / investitorii in regiunea respectiva.
Asa cum stim ca USA este emitent final de bond global urmat de Japonia , UK si altele...
Din acest motiv USA a aparat mere spabilitatea preturilor internationale la materii / materiale prime ce au impact /cauza de tim inflationist (vezi toate razboaiele purtate au in spate real fixare de preturi la petrol gaze aur cupru).
Vezi IRAK cum a fost "decimat" prima oara demografic: cu foarte mutli batrani la "butoane" si urmat apot de val de populatie tanara (cipii multi per cap de locuitor) ce pune presiune inflationista in mancare iar cu timpul cand copii devin tineri societatii pun presiune inflationista pe toate nevoile aferente valului de generatie: masini, hanie, soping, "Vise", vacante, case, petro, gaz, fier, cupru, etc...
s c cret
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de MH în data de 19.02.2023, 22:49)
"Are you aware of recent theories concerning what is known as paranoia?"
2. RASPUNS la toate
(mesaj trimis de JR EWING în data de 20.02.2023, 09:12)
CE COMENTARII CRETINE, daca le vede fiul meu de 17 ani, va trimite undeva, stiti voi unde....!