BANCA MONDIALĂ:  Economiile din Europa şi Asia continuă să se confrunte cu dificultăţi

Economiile din Europa şi Asia Centrală (EAC) continuă să se confrunte cu dificultăţi în contextul unui mediu economic global din ce în ce mai complex şi nesigur, cu perspective pe termen scurt ce diferă în mod semnificativ de la o ţară la altă, arată noul raport al Băncii Mondiale.

"În urma unei contractări de 1,1% în anul 2015, este preconizat faptul că PIB-ul Europei de Est şi Asiei Centrale nu va avea niciun fel de creştere în anul 2016, indicând o scădere de mai mult de un punct procentual comparativ cu finalul anului anterior. Reducerile sunt în special semnificative pentru Caucazul de Sud (3,3 puncte procentuale), Asia Centrală (1,6 punct procentuale) şi Rusia (1,3 puncte procentuale)", se menţionează în raportul Băncii Mondiale, citat de Agerpres.

Pe de altă parte, creşterea PIB-ului în Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest este preconizată a avea anul acesta o valoare medie de 1,8%, rămânând neschimbat comparativ cu aşteptările de acum şase luni. În Europa de Sud, o revenire economică are finalmente loc, deşi creşterea nu este încă suficient de puternică pentru a anula daunele cauzate de "Marea Recesiune". Este preconizat faptul că în Europa Centrală creşterea va rămâne robustă.

"Multe ţări din Europa şi Asia Centrală continuă să se confrunte cu momente grele ca urmare a unui mix de provocări politice, fiscale şi monetare ce împiedică creşterea şi ce testează nivelul de rezistenţă al economiilor deja fragile. Factorii legislativi din regiune sunt nevoiţi să ia decizii dificile urgent pentru a restabili creşterea şi pentru a crea locuri de muncă, pentru care coordonarea şi cooperarea sunt esenţiale în viitor', a declarat Cyril Muller, vice-preşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, cu ocazia lansării Perspectivei Economice asupra regiunii EAC.

În partea de est a regiunii, ţările exportatoare de petrol şi ţările care depind de transferurile din respectivele ţări exportatoare de petrol sunt în recesiune, sau aproape de recesiune. Un ritm de creştere, încet din punct de vedere istoric, al comerţului global, preţurile reduse şi volatile ale petrolului, şi tensiunile geopolitice actuale continuă să aibă un impact negativ asupra economiilor.

Raportul mai semnalează că, deşi creşterea economică din partea de vest a EAC îşi revine în general într-un ritm lent, ţările din Uniunea Europeană se confruntă cu riscuri multiple. Criza refugiaţilor testează în mod semnificativ capacitatea Europei de a coordona în mod eficient politicile, în timp ce posibilitatea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană (Brexit) reprezintă un exemplu al complicaţiilor politice ale procesului de integrare europeană.

Totodată, raportul pune accent pe impactul încetinirii creşterii PIB-ului şi transformării economice a Chinei, care face loc atât provocărilor cât şi oportunităţilor pe termen lung pentru economiile din estul şi vestul regiunii EAC.

Conform studiului, potenţialul de creştere mai mic al Chinei creează anumite oportunităţi în partea de vest a regiunii EAC, deoarece producătorii din aceste ţări se confruntă cu un nivel de competiţie mai mic la nivel naţional, cât şi pe pieţele terţe. În acelaşi timp, creşterea mai lentă va afecta cel mai probabil economiile situate în partea de est a EAC, deoarece cererea pentru resurse naturale a acestora va scădea.

"Totuşi, atunci când încetinirea structurală este însoţită de reechilibrarea economiei chineze, un nivel de consum mai ridicat, investiţii mai reduse, îmbunătăţirea competenţelor muncitorilor, mai multe investiţii străine externe, partea de est a regiunii va beneficia cel mai probabil mai mult decât partea de vest", a afirmat Hans Timmer, economist şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, potrivit unui comunicat remis vineri.

Raportul mai semnalează că devalorizările recente din EAC reprezintă o forţă puternică pentru modificarea relaţiilor comerciale cu China. Ţările din regiune pot deveni mai competitive, iar producţia naţională mai mare de bunuri comercializabile va înlocui importurile şi va creşte cotele de piaţă din străinătate. Oportunităţile de a câştiga cotă de piaţă sunt mai mari decât aşteptările.

Totuşi, reorientarea resurselor de la bunuri ne-comercializabile către bunuri comercializabile şi capacitatea de a profita de astfel de oportunităţi necesită reforme de politică. Facilitarea mobilităţii pe piaţa muncii şi flexibilitatea sistemului bancar intern reprezintă în mod special elemente importante.