Banca Naţională luptă pentru o inflaţie scăzută

• BNR descurajează creditele în valută

BNR şi-a revizuit prog­noza de inflaţie la 5,9% pentru anul 2008, cu 1,6 puncte procentuale peste ultima prognoză făcută în noiembrie. După ce în prima parte a acestui an nivelul inflaţiei va fi peste 8%, începutul procesului dezinflaţionist din al doilea trimestru, accelerarea lui către sfârşitul anului şi începutul lui 2009, vor determina un nivel anual al inflaţiei de 3,9% la finele anului următor, anticipează Banca Naţională în ultimul său Raport Trimestrial asupra Inflaţiei.

Banca Naţională a hotărât menţinerea ţintelor de inflaţie deoarece nu optează pentru revizuirea ţintelor de inflaţie, ci pentru înăsprirea politicii monetare. "Obiectivul nostru este readucerea inflaţiei spre ţintă. Nu suntem pesimişti şi nici nu capitulăm în faţa unui puseu inflaţionist pe care îl consider de natură temporară", a ţinut să sublinieze Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.

BNR s-a angajat ferm la readucerea inflaţiei în culoarul ţintit, prin utilizarea tuturor instrumentelor de care dispune. Astfel, a decis majorarea dobânzii de politică monetară cu un punct procentual şi adoptarea unor măsuri suplimentare de prudenţă, precum creşterea provizioanelor pentru persoanele fizice neacoperite la riscul valutar.

Cea mai mare ameninţare pentru nivelul prognozat al inflaţiei este reprezentată de majorările salariale peste nivelul productivităţii, precum şi o execuţie bu­getară mai laxă într-un an electoral. "Nu este nevoie de o relaxare a politicii fis­cale", a ţinut să repete Guvernatorul.

Guvernatorul i-a avertizat pe cei care solicită majorări salariale peste productivitate că se vor confrunta cu o depreciere de lungă durată care va determina creşterea preţurilor produselor administrate. Productivitatea muncii a crescut mai rapid faţă de majorările salariale însă, în ultimii doi ani s-a putut observa un ritm mai rapid al creşterii salariilor şi există posibilitatea ca acest raport să se inverseze.

Un alt risc amintit în prezentarea Guvernatorului se leagă de anticipaţiile inflaţioniste care se pot deteriora sau de majorarea preţului petrolului.

Pe de altă parte, speranţele Băncii Naţionale se leagă de un an agricol bun care ar tempera inflaţia şi de faptul că Guvernul îşi va asuma angajamentele cu privire la o politică fiscală prudentă. Întâlnirea cu Primul Ministru şi cu Ministrul Economiei şi Finanţelor l-a făcut pe Guvernator să fie mai optimist, dar va rămâne prudent.

Ţinta de inflaţie a fost ratată anul trecut datorită creşterii preţurilor produselor alimentare, al combustibilului şi deprecierii cursului de schimb. Guvernatorul a ţinut să sublinize încă o dată efectul excesului de cerere de pe piaţă determinat de majorările salariale, de cheltuielile bugetare şi de rapiditatea creşterii sectorului privat.

În prognoza de inflaţie stabilită în raportul anterior au fost luaţi în calcul toţi factorii previzibili care puteau determina creşterea inflaţiei. Factorii exogeni precum seceta sau creşterea preţurilor produselor alimentare peste cele din Uniunea Europenă au pus presiune pe inflaţie.

Acest puseu inflaţionist care a început în a doua parte a anului 2007 şi continuă în prima parte din 2008 este de natură temporară. Anticipaţiile inflaţioniste care sunt create de şocuri exogene trebuie reancorate prin alte metode decât cele administrative pentru a se evita degenerarea inflaţiei într-o spirală, a atras atenţia Mugur Isărescu.

• Deficitul mare de cont ne creşte vulnerabilitatea

Guvernatorul a subliniat vulnerabilitatea dată de nivelul mult prea ridicat al deficitului de cont curent. Un deficit de 14% din produsul intern brut este mare dar nu trebuie să intrăm în panică şi nici să-l considerăm catastrofal. Reducerea nivelului deficitului trebuie să se realizeze gradual, printr-un mix de politici adecvat, o scădere cu mai mult de un punct procentual fiind mult prea costisitoare, a mai spus Mugur Isărescu.

Un mix de politici adecvat în această situaţie presupune, în opinia BNR, continuarea reformelor structurale, restrictivitatea politicii monetare, o politică fiscală restrictivă de natură să reducă dezechilibrele macroeconomice şi o politică a veniturilor corectată cu productivitatea muncii.

Guvernatorul a subliniat necesitatea ca sectorul privat să se restrângă şi să îşi tempereze deficitul pentru a face loc sectorului privat.

În foarte multe ţări din Uniunea Europeană s-au depăşit ţintele de inflaţie. În această privinţă suntem încă în zona moderată, a declarat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR. Domnia sa a aminit că în anul 2005 când am trecut de la o ţintire a inflaţiei bazată pe agregatele monetare, am fost pe ultimul loc în topul ţărilor foste comuniste după performanţele inflaţiei, iar în 2007 am urcat până pe locul cinci.

Creşterea economică nu va fi afectată de înăsprirea politicii monetare, ea depinzând mai mult de investiţii. Astfel, pentru o creştere economică sustenabilă trebuie încurajate investiţiile, a ţinut să sublinieze Guvernatorul.

• BNR descurajează creditele în valută

Banca Naţională s-a hotărât să descurajeze creditele în valută, a afirmat Guvernatorul. Creditele acordate populaţiei au avut un ritm de creştere accelerat anul trecut, ponderea lor crescând de la o treime la jumătate din nivelul total al împrumuturilor. Prin înăsprirea condiţiilor de politică monetară, BNR urmăreşte scumpirea creditelor.

Banca Naţională descurajează în mod deosebit împrumuturile în franci elveţieni şi în yeni japonezi. "Încurajez băncile să descurajeze creditele în monede exotice", a declarat Guvernatorul.

Domnia sa a amintit că francul elveţian este o monedă de refugiu în care investitorii fac plasamente în momente tulburi.

În anul 2007 intermedierea bancară a crescut până la 37,9% determinată fiind în special de majorarea creditelor în valută acordate populaţiei.