BĂNCI - DOUĂ VIZIUNI "O strategie mai clară ar da un impuls întregii economii"

Reporter: Cetăţenii sunt din ce în ce mai reticenţi să apeleze la serviciile bancare, acest lucru fiind vizibil în sondajele de opinie, dar şi în derularea activităţii băncilor. Cum consideraţi că poate sistemul bancar să recâştige încrederea populaţiei?

Steven van Groningen: În realitate, cifrele privind numărul şi volumele tranzacţiilor derulate prin bănci arată şi alte lucruri, unele în contradicţie cu ceea ce afirmaţi în întrebare. Sunt de acord că există o scădere a încrederii sau poate ar fi mai corect să spunem a optimismului populaţiei cu privire la bănci, dar aceasta este la nivel foarte general. Dacă ne uităm la încrederea clienţilor în banca lor principală, ceea ce vedem este că la unele bănci creşte, la unele scade, după cum este percepută calitatea serviciilor.

Cu alte cuvinte, ne plângem generic de bănci, dar cred că mulţi dintre noi apreciem un serviciu bun care ne ajută direct în activitatea noastră concretă, de zi cu zi.

Cred că sunt mai multe motive pentru care încrederea, sau cum spuneam mai sus optimismul la nivel general a scăzut; sunt cauze obiective, independente de ceea ce fac băncile, însă ţin mai mult de performanţa şi situaţia economică: oamenii câştigă mai puţin muncind poate mai mult decât înainte de 2008 şi nici nu au certitudinea că vor avea anul viitor job-ul pe care îl au azi. Dacă trebuie să ramburseze un credit care nu s-a ieftinit, ci chiar s-a scumpit - fie din cauza evoluţiei negative a cursului, fie din cauza scumpirii surselor de finanţare, fie din amândouă - cum să fie fericit? E de înţeles că dacă e să dai vina pe cineva, prima care îţi vine în minte e banca, fiindcă acolo sunt cei mai mulţi bani de returnat din câştigul lunar în cazul majorităţii familiilor. E o situaţie care există nu numai în România, ci şi în multe alte ţări.

Noi avem datoria să încercăm să înţelegem situaţia fiecărui client în parte şi să îi dăm câteva alternative. Trebuie însă ca şi acesta să vină la bancă dispus la dialog. Ştiu situaţii în care oamenii ajung în situaţia de executare silită şi se ascund. Sau situaţii în care unele persoane îşi ascund veniturile şi declară doar o mică parte din ele pentru a amâna plata creditelor.

Din păcate, problemele nu dispar dacă ne prefacem că ele nu există. Trebuie spus că aşteptarea ca banca pur şi simplu să ieftinească creditele la modul general nu e realistă, fiindcă tot de la clienţi sunt banii pe care i-am împrumutat, sunt banii din depozite, pe care trebuie să-i înapoiez la termen, cu dobânda convenită, însă şi în condiţiile în care atragerea de resurse financiare de către băncile din România a devenit mai scumpă.

La nivelul CPBR, prioritatea noastră este să promovăm transparenţa şi simplificarea în relaţia cu clienţii; de asemenea, dialogul cu toate grupurile interesate - şi reglementatori, şi consumatori - sperăm că ne va ajuta să depăşim acest impas.

Reporter: Cum credeţi că arată noul model bancar?

Steven van Groningen: Aici vă răspund ca bancher şi conducător de bancă, nu ca preşedinte de patronat: nu va exista un singur model bancar, în sensul că vor fi bănci care vor continua o strategie de bancă universală - după opinia mea, cel mult cinci în România - şi bănci care se vor specializa sau bănci de nişă. Din acest punct de vedere, cred că clienţii, fie că vorbim de persoane sau companii, vor putea opta pentru ceea ce li se potriveşte cel mai bine. Acum văd că cele mai multe discuţii sunt despre costuri, pe de altă parte degeaba am un cost mic pentru servicii care în realitate nu-mi rezolvă nevoia specifică. Altă caracteristică va fi că băncile, în general, vor adopta din ce în ce mai mult noile tehnologii şi cred că această tendinţă va fi încă un mare câştig pentru clienţi, pentru că serviciile bancare vor deveni mai uşor de folosit de oriunde. Personal, sunt promotorul utilizării cât mai reduse a numerarului, pentru că tranzacţiile electronice sunt uşor de făcut de oriunde, costă mai puţin, sunt sigure şi pot fi urmărite.

Reporter: Câţi membri are Patronatul Bancar în prezent, în condiţiile în care, la înfiinţare, erau doar patru?

Steven van Groningen: CPBR are acum şase bănci membre, după ce ING şi Volksbank s-au alăturat în luna iulie băncilor fondatoare BCR, BRD-Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank si UniCredit-Tiriac Bank. Cele şase bănci care compun acum CPBR deţin aproape jumătate din activele sistemului bancar din România, iar angajaţii acestora reprezintă mai mult de o treime din totalul angajaţilor la nivelul întregului sector bancar. Dar şi mai important, sunt deja reprezentate bănci care au investit foarte mult în infrastructura bancară din România şi deci şi-au luat un angajament pe termen lung pe piaţa românească, faţa de clienţii din România. Aşa cum am anunţat de la început, organizaţia este deschisă oricărei bănci care aderă la principiile şi obiectivele CPBR, anume îmbunătăţirea reală a climatului de afaceri, a relaţiilor cu angajaţii săi, cu clienţii şi cu autorităţile, ţinând cont şi de dorinţa reală a creşterii eficienţei, transparenţei şi deci a credibilităţii sectorului bancar, în general.

Reporter: Cum apreciaţi relaţia Patronatul Bancar - ARB?

Steven van Groningen: Aici doresc să lămuresc încă o dată un aspect important, pentru evitarea oricărei neînţelegeri: CPBR nu a fost înfiinţată cu intenţia de a reprezenta o organizaţie "alternativă" sau "înlocuitor" al ARB, aşa cum s-a speculat, ci una complementară acesteia. Tocmai de aceea am şi făcut distincţia clară de organizaţie patronală, de la bun început. Cele două organizaţii sunt complementare, iar relaţia pe care o promovăm este aceea de sprijin reciproc în ceea ce priveşte subiectele de interes comun. În acelaşi timp, băncile membre CPBR sunt şi membri ARB şi participă activ la discuţiile şi lucrul efectiv din comisiile de specialitate ale ARB.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre relaţia pe care o are Patronatul Bancar cu sindicatele din mediul bancar, în condiţiile în care au avut loc numeroase restructurări?

Steven van Groningen: Trebuie să spunem, întâi de toate, că suntem o organizaţie tânără, abia înfiinţată. Deci suntem noi înşine într-un proces de învăţare şi de căutare a formulelor optime de a dialoga şi de a deschide aceste canale de comunicare cu sindicatele, cu angajaţii noştri, cu autorităţile, cu piaţa. În ceea ce priveşte dialogul social, suntem deschişi să pornim dialogul cu angajaţii şi cu organizaţiile sindicale. Trebuie însă făcută o remarcă importantă: ceea ce ne interesează cu precădere este creşterea dialogului social nu atât din punctul de vedere al existenţei acestuia cu orice preţ, ci din punctul de vedere al calităţii şi eficienţei acestuia. A se înţelege că dorim ca dialogul pe care-l vom avea să crească eficienţa şi calitatea rezultatelor la nivelul sectorului bancar. Noi vom încerca să fim reactivi şi să întrunim, pe cât posibil, o reprezentativitate cât mai largă atât din partea patronatului, prin adăugarea de noi membri, cât şi a sindicatelor.

După cum ştiţi, şi sindicatele din sectorul bancar au salutat înfiinţarea CPBR, tocmai fiindcă se simţea nevoia unui dialog real, cu asigurarea reprezentativităţii de ambele părţi. Sunt subiecte care ţin de creşterea standardelor profesionale în sistemul bancar şi de definirea unui cadru de reconversie profesională, pentru că, într-adevăr, perspectivele economice pe termen mediu, dar şi noile tehnologii pun presiune pe locurile de muncă din bănci.

Reporter: Care sunt provocările/priorităţile sectorului bancar pe care le are în vedere Patronatul Bancar?

Steven van Groningen: Cu siguranţă vorbim despre problematica dialogului social şi a standardelor profesionale ale industriei şi de subiectele aflate pe agenda consumatorului şi dialogul real cu consumatorii. În acelaşi timp, vom face eforturi pentru ridicarea gradului de educaţie financiară, însă şi pentru îmbunătăţirea reglementărilor care impun băncilor o întreagă birocraţie, scopul fiind mai multă eficienţă operaţională şi, în final, reducerea preţurilor serviciilor bancare.

Reporter: Care au fost măsurile pe care le-a promovat Patronatul Bancar pentru diminuarea creditelor neperformante din sistem?

Steven van Groningen: Din punctul de vedere al creditelor neperformante, fiecare bancă are o altă situaţie şi, deci, o altă strategie. Trebuie precizat foarte clar că CPBR îşi desfăşoară activitatea cu respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul concurenţei; toate aspectele care ţin de strategia sau tacticile comerciale ale fiecărei bănci nu sunt abordate la nivel de Patronat; suntem foarte stricţi în această privinţă.

Aspectele pe care le vom aborda la nivel de CPBR se referă, aşa cum am spus, la îmbunătăţiri ale diferitelor reglementări, inclusiv cele care ar putea avea impact pozitiv pe calitatea activelor bilanţiere în sistemul bancar.

Reporter: Care este poziţia Patronatului Bancar cu privire la problema clauzelor abuzive din domeniul bancar autohton?

Steven van Groningen: În primul rând, cred că ar trebui să nu privim subiectul la modul superficial. "Abuziv" este un cuvânt folosit destul de abuziv - dacă mi-este permis jocul de cuvinte - în această privinţă.

Există clauze contestate de către unii clienţi ai unor bănci, şi este dreptul incontestabil al acestora să le discute cu banca lor şi dacă rezultatul acestor discuţii bilaterale este considerat nesatisfăcător să se adreseze justiţiei. Numai instanţa poate decide dacă o clauză este sau nu "abuzivă". Aici experienţa arată că o problemă sunt deciziile diferite ale instanţelor, în aceeaşi speţă. Este destul de dificil şi pentru consumatori, şi pentru bănci, să înveţe împreună care ar fi conduita de urmat, dacă deciziile instanţelor se bat cap în cap. Din această confuzie, doar avocaţii au de câştigat. Sunt convins - iar colegii mei din Consiliul Director al CPBR susţin acest punct de vedere - că au fost şi cazuri clare de clauze abuzive într-un contract sau altul al unora dintre bănci. Este clar că asemenea clauze trebuie eliminate. Este însă complet dăunător să facem proces de intenţie băncilor - prin definiţie "mari" şi "rele" - ca şi când cu bună ştiinţă au introdus o clauză ca să păcălească clientul ca regulă de lucru. Nu este deloc adevărată o asemenea teză şi, din nou, numai unii dintre avocaţi au de profitat din promovarea acestei atitudini. În realitate, noi avem de învăţat împreună cu consumatorii; pot să vă spun că în banca pe care o conduc modificăm produse, proceduri, fluxuri de lucru, pe baza sugestiilor sau reclamaţiilor de la clienţi. Şi la fel se întâmplă şi în alte locuri...

Pe de altă parte, cred că o problemă reală o constituie complexitatea contractelor; cred că rolul CPBR în privinţa agendei consumatorului este să transparentizeze şi să simplifice cât mai mult documentaţia în relaţia cu populaţia. În pofida numeroaselor cerinţe legale care fac din activitatea bancară un hăţiş de neînţeles pentru oamenii din afară, avem datoria să facem noi efortul de "traducere" a acestui labirint, pe înţelesul oricui. Este un element foarte important pentru restabilirea încrederii populaţiei în bănci şi tocmai de aceea încercăm să dialogăm şi cu autorităţile ca să limităm şi acolo unde este posibil să eliminăm aspectele contradictorii existente acum în legislaţia în vigoare.

Reporter: Ce opinie aveţi referitor la măsura ANPC de afişare a comisioanelor la ATM?

Steven van Groningen: Credem că iniţiativa e bună în sensul transparentizării, dar necesită modificări serioase ca să fie posibilă juridic şi tehnic şi, până la urmă, să fie folositoare şi avantajoasă pentru consumatori, inclusiv din punct de vedere al costurilor. Conform analizei specialiştilor băncilor membre CPBR, un număr destul de redus de cereri schitaţe în proiectul de ordin par fezabile, dar într-un timp mult mai lung decât cel cerut de autoritate, altele par practic, juridic sau comercial neaplicabile, din motive ce ţin de piaţa concurenţială, de modificări de sisteme informatice şi de comunicaţii cu alte entităţi. În acest sens, noi am solicitat în mod repetat consultări cu ANPC şi sperăm ca acestea să aibă loc în cel mai scurt timp, cu menţiunea că ar trebui să fie consultări foarte serioase, cu atât mai mult cu cât proiectul de Ordin înţelegem că nu are la bază un studiu de impact sau cercetare obiectivă în domeniu.

Reporter: Care este relaţia pe care o aveţi cu Banca Centrală?

Steven van Groningen: Banca Naţională a României este unul dintre stakeholderii importanţi în orice iniţiativă relevantă la nivel de industrie şi de altfel este partenerul de dialog tradiţional al băncilor; cred că trebuie spus că, deşi de-a lungul anilor băncile comerciale au avut păreri diferite de cele ale Băncii Centrale, consultările au continuat. În opinia mea, Banca Naţională este un model de bună practică în privinţa dialogului, care ar fi bine să fie urmat şi de alţi reglementatori.

Reporter: Cum poate fi repornită creditarea? Care consideraţi că sunt sectoarele unde mai pot fi acordate credite?

Steven van Groningen: Acum vă răspund din nou ca preşedinte de bancă mai mult decât de patronat bancar şi vă spun din experienţă că discuţia la modul general despre creditarea unui sector sau altul ne dă o imagine superficială asupra economiei. Ceea ce se întâmplă este - şi industria bancară nu face excepţie - că avem performeri în toate ramurile economiei şi este normal ca aceştia să fie beneficiarii unor credite pentru dezvoltare; avem însă şi mulţi care au fost performeri doar când toată economia creştea. Sigur că o strategie economică mai clară a României în context european şi focalizarea investiţiilor publice pe proiecte prioritare multianuale ar da un impuls întregii economii. Şi, cred că e a 1000-a oară când spun asta, predictibilitatea fiscală şi legislativă, reducerea evaziunii şi a corupţiei ar aduce un plus de încredere investitorilor şi români şi străini.

Până la urmă, trebuie să devenim conştienţi că e o competiţie între multe ţări pentru resurse şi, dacă vreţi, întrebarea nu este ce sectoare merită sau nu creditate, ci în care ţări merită să investeşti şi în care nu. Faptul că România se bazează în continuare aproape 100% pe credit pentru dezvoltare nu e un lucru bun, pentru că nu este un model sustenabil pe termen lung.

Reporter: Sunt băncile din ţara noastră pregătite să adere la Uniunea Bancară Europeană?

Steven van Groningen: Este un proces de adaptare în care, sigur, băncile din România care sunt subsidiare ale unor grupuri internaţionale, sunt parte şi deci pregătite pentru acest proces.

Reporter: Care este atitudinea Patronatului Bancar faţă de avocatul Gheorghe Piperea, în condiţiile în care sunt bănci, membri fondatori al acestui Patronat, care refuză dialogul cu avocatul în cauză, ba, mai mult boicotează evenimente la care domnia sa participă?

Steven van Groningen: În niciun caz CPBR nu exclude a priori o persoană sau o profesie şi din câte ştiu toate băncile au un dialog profesional cu casele de avocatură care reprezintă clienţii. Dincolo de aceste aspecte, fiecare bancă decide în funcţie de propria strategie la ce evenimente participă.