Domeniul bancar a intrat în criza creată de pandemia de coronavirus cu îngrijorare şi a sperat că politicul îşi va asuma unele pierderi de imagine pe fondul măsurilor generate de situaţia dată, însă acest lucru nu s-a întâmplat, conform spuselor domnului Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Oficialul ARB declară: "Am intrat în criza actuală cu multă îngrijorare. Încă de dinainte de criză aveam temeri cu privire la procesele legislative şi la impredictibilitatea pe care o simţeam, şi am avut o speranţă foarte mare că poate măcar de data aceasta politicul nu se va sui pe subiectul actual şi că va renunţa şi va înţelege să îşi asume unele pierderi, chiar de imagine, împotriva populismului, pentru că era momentul să se întâmple lucrul acesta.
Băncile au reacţionat proactiv şi au oferit amânări de rate, înţelegând că îşi reduc veniturile, că îşi pun în pericol chiar pe o perioadă nedeterminată capacitatea de a-şi acoperi costurile - pentru că băncile funcţionează în continuare. Amânarea acestor rate înseamnă să ne asumăm, prin solidaritate cu economia şi din datorie profesională, pierderi sau chiar lipsa fluxului de lichiditate, ceea ce poate fi un lucru foarte important pentru orice industrie bancară. Ne aşteptam ca şi politicul să facă acelaşi lucru şi, prin comparaţie în oglindă cu industria bancară, politicul ar fi trebuit să spună: pierdem şi noi imgine prin deciziile pe care le luăm pentru că luăm decizii economice de data aceasta şi mai puţin politice. În criza aceasta este nevoie specială ca deciziile să fie mai degrabă economice, nu politice. În economie, în momentul de faţă, primează decizia politică, cea care nu are legătură cu actul economic".
Domnia sa subliniază că în Parlament sunt în prezent circa zece iniţiative legislative, iar Asociaţia Română a Băncilor se pronunţă doar în favoarea uneia (cea a semnăturii electronice). Florin Dănescu precizează: "Astăzi sunt în Parlament cam zece iniţiative legislative. Pe una ne-o dorim, pe celelalte nouă le respingem cu toată puterea noastră pentru că sunt atât de periculoase încât şi în afara unei crize, precum cea pe care o traversăm, poate să pună sub semnul întrebării sau chiar în paranteze sau să oprească creditarea. Celelalte nouă merg, aceea pe care o dorim, cea cu privire la semnătura electronică, nu merge. Cam aceasta este concluzia felului în care se aduce sprijin industriei căreia toată lumea îi cere sprjinul astăzi".
Oficialul ARB menţionează trei dintre iniţiativele legislative în cauză: Legea plafonării dobânzilor, Legea privind cesiunea de creanţe, Legea privind conversia creditelor, şi spune că acestea se bazează pe populism. Domnia sa afirmă: "Cerinţele noastre privesc scoaterea acestor bariere, eliminarea acestor riscuri teribile - plafonarea dobânzilor, a preţurilor industriei bancare în România, eliminarea capacităţii industriei bancare de a-şi curăţa bilanţurile cu privire la cesiunile de creanţe, conversia creditelor, care pune în pericol 40% din portofoliul de credite al populaţiei de a fi considerat la jumătate, la o reevaluare. Ce industrie bancară ar putea face faţă unui asemenea val?".
Florin Dănescu adaugă: "Cred că dacă am putea să măsurăm populismul din România, am putea face un pas mare în faţă. Dacă am avea un indicator al populismului, cred că el creşte în momentul de faţă şi aceasta este de fapt provocarea principală şi oportunitatea ar fi să realizăm ce pericol înseamnă acest indicator al populismului atunci când este mare pentru România în viitor şi în afara oricărei crize, dar mai ales în această criză".
Reprezentantul ARB spune că, între 2014 şi 2019, industria bancară a încercat să respingă sau chiar a respins 50 de legi.
"Impredictibilitatea legislativă pune presiune negativă asupra intermedierii financiare (creditele populaţiei şi cele ale companiilor raportate la PIB), care a coborât de la 40% la 25%", declară domnul Dănescu, subliniind: "Bulgaria are o intermediere de 57%. Dacă proporţia ar fi fost mai mare şi la noi, atunci economia ar fi fost sprijinită astăzi de industria bancară. În condiţii de criză, acest sprijin, acest liant financiar de lichiditate şi flux comercial putea fi aplicat cu o amprentă mai mare".
Conform domnului Dănescu, societatea de consultanţă KPMG arată că o scădere a creditării populaţiei şi companiilor cu 5% echivalează cu o "necreştere" a PIB cu 2,6%. "În aceste condiţiie, am putea spune că populismul a refuzat României un PIB mai mare cu 30%. Acesta este preţul plătit în economie de deciziile politice, de populism", menţionează oficialul ARB.
Domnul Dănescu mai aminteşte că strategia ARB are acelaşi mesaj în ultimii ani: creşterea digitalizării, a intermedierii financiare, a incluziunii financiare şi eliminarea barierelor din domeniu.
Florin Dănescu: "Industria bancară este una dintre puţinele industrii care înţelege ce este un plan de continuitate. Această percepţie şi cultură profesională despre domeniu a fost transferată de noi către toţi factorii decidenţi în perioada crizei actuale, discret, fără să câştigăm imagine, ci doar ca să ne facem datoria faţă de economie".
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2020, 00:17)
statistica ARB: 50 de legi respinse in 5 ani.
Adica au dat bani masiv politicului care a facut dupa cum au primit banii.
Si eu care credeam ca parlamentarii astia se gindesc la mine si la votul meu.
Parlament = ,,Casa de piatra" al hahalelelor cele mai perverse ale poporului
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2020, 11:30)
Exemplu de bune practici: "Creditare responsabilă in Romania sub atenta supraveghere a BNB"
1. Banca "R" atrage de la populație in 2008 depozite in valoare de 100.000 Lei;
2. Banca "R" acorda un credit de 100.000 Lei in baza unui contract in care se stipulează franci elvețieni la cursul de 2 Lei/Franc elvețian (cursul de atunci); ( banca nu a deținut niciun moment franci elvețieni, BNB știe asta)
3. Banca "R" cunoaște riscurile francului elvețian (vezi documentele interne apărute in spațiul public);
4. Banca "R" minte clientul prin pliante si mass media dând asigurări clientului ca francul elvețian este o monedă stabilă.
5. 2008-2020 banca încasează de la client cel puțin 100.000 lei (suma acordată initial)
6. Clientul are in continuare de achitat 200.000 lei dublul sumei împrumutate.
7. Continuarea contractului ar permite băncii sa încaseze de la client 500.000 lei (de 5 ori suma împrumutată in 2008).
Întrebare:
1. Este corect față de banca să piarda din profitul de cazinou obținut in urma pokerului contractual.
2. Este corect ca prin darea in plată clientul sa "beneficieze" de pierderea avansului si a ratelor plătite timp de 12 ani si banca sa încaseze doar 125.000 lei plus valoarea de piață a imobilului (125.000) adică doar 250.000 lei pentru suma de 100.000 lei împrumutată...? când banca vrea sa încaseze de 5 ori suma împrumutată?! ca așa e la poker
2. Danescu nu intelege
(mesaj trimis de Cristian în data de 08.05.2020, 10:23)
Danescu nu intelege ca vremea cand bancile puneau ce dobanzi si comisioane voiau ele in carca clientului au trecut. In cativa ani, notiunea de banca comerciala nu va mai exista, bancile se vor transforma in intermediari financiari (prestatori de servicii financiare electronice) pentru bancile centrale iar aceste vor fi singurele care vor mai pune in circulatie moneda pe calea creditului.
Trebuia de mult sa se intample asta pentru ca creditul nu trebuie sa fie o sursa de profit pentru banci ci o forma de ajutor social pentru clienti (atunci cand isi ia omul prima casa sau prima masina, statul sau banca centrala trebuie sa acorde credit cu dobanda zero sau modica, nu sa faca specula pe seama subzistentei omului, cum face in prezent)
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2020, 16:48)
Iti lipsesc notiunile despre banci si rolul lor. Pune mina pe o carte si apoi scrie aici.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2020, 11:44)
1. Băncile mizează pe faptul că oamenii vor uita si vor cadea in noile capcane întinse.
2. Băncile mizează mult pe noua generație de tineri, sa îi prindă într-un contract de credit si sa îi stoarcă de bani pentru următorii 20-30 ani.
3. Profilul băncilor din România se vede după gradul scăzut de intermediere financiară.
Concluzie:
Cu asemenea bănci și politici Romania va fi menținută subdezvoltată.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.05.2020, 02:41)
esti partial gresit, partea buna din tine o vezi dar pe aia gresita nu, cerceteaza si nu mai baga fitile
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.05.2020, 11:51)
1. Trebuie voință politică prin care băncile sa fie "făcute sa înțeleagă" rolul lor de a finanța economia reală nu cum au fost obișnuite in toată această perioadă sa finanțeze doar statul.
2. Pe de altă parte statul trebuie sa intervina cat mai puțin preluând riscul băncilor, mai exact sa nu mai acorde garanții pentru toate finanțările pe care le acordă băncile comerciale.
3. Băncile comerciale trebui să înțeleagă ca nu pot perpetua si sprijini la nesfârșit capitalismul extractiv prin care este devalizată România.