Banii pentru tranziţia verde, deturnaţi de statele membre UE

Joëlle Elvinger: "Potenţialul MRR este subminat din cauza nivelului ridicat de aproximare din planurile aferente şi din cauza discrepanţelor între previziuni şi realitate, neputându-se astfel să se cunoască adevărata sumă care sprijină în mod direct tranziţia verde"

• Curtea de Conturi Europeană: "Unele măsuri, «verzi» pe hârtie, nu sunt de fapt atât de «verzi» şi în realitate" • Curtea de Conturi Europeană a constatat că raportarea cu privire la cheltuielile legate de climă şi la tranziţia verde nu reflectă costurile şi rezultatele reale • Comisia Europeană şi statele membre UE au supraestimat cu cel puţin 34,5 miliarde euro fondurile alocate prin PNRR tranziţiei verzi • Pentru tranziţia verde prin PNRR-uri Comisia Europeană a alocat 275 miliarde euro, adică 42,5% din fondurile stabilite în Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă • România are alocaţi 12,6 miliarde euro din PNRR pentru acţiuni climatice

Banii pentru tranziţia verde alocaţi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) au fost deturnaţi de statele membre ale Uniunii Europene, deoarece unele măsuri, "verzi" pe hârtie, nu sunt atât de "verzi" şi în realitate, în timp ce unele proiecte aşa-zise "verzi" nu au nicio legătură directă cu tranziţia verde, potrivit raportului de audit publicat ieri de Curtea de Conturi Europeană (ECA), după ce a analizat PNRR-urile Greciei, Slovaciei, Portugaliei şi Croaţiei.

Auditorii europeni arată că, în practică, la o examinare mai atentă, s-a dovedit că unele proiecte aşa-zise "verzi" nu aveau nicio legătură directă cu tranziţia verde.

"De exemplu, unei măsuri de îmbunătăţire a gospodăririi apelor i s-a atribuit un coeficient climatic de 40%. Însă fondurile au fost de fapt cheltuite pentru soluţii informatice guvernamentale destinate digitalizării sistemului de alimentare cu apă. Deci coeficientul mai adecvat în acest caz ar fi fost de 0%", se precizează în raportul citat.

Mai mult unele măsuri, "verzi" pe hârtie, nu erau de fapt atât de "verzi" şi în realitate.

Raportul ECA menţionează: "De exemplu, finanţarea unui proiect de construcţie a unei hidrocentrale cu acumulare prin pompare a tulburat apele - la propriu şi la figurat. De ce? Pentru că impactul proiectului asupra mediului nu a fost evaluat în prealabil. Pentru a atinge obiectivele în materie de cheltuieli legate de climă, ţările prezintă în planurile lor costurile estimate, care sunt verificate în prealabil, dar nu şi după execuţia lor. Cu alte cuvinte, costurile reale ale măsurilor finanţate din MRR pot fi semnificativ diferite faţă de costurile estimate. Astfel, nu există o contabilizare completă a fondurilor cheltuite cu adevărat pentru acţiuni în domeniul climei".

Referitor la situaţia de mai sus, Joëlle Elvinger, responsabilă a ECA pentru acest raport a declarat: "MRR reprezintă o investiţie considerabilă la nivelul UE. Dacă este bine pus în aplicare, el ar trebui să accelereze în mare măsură îndeplinirea obiectivelor climatice ambiţioase ale acesteia. Însă, în prezent, potenţialul mecanismului în acest sens este subminat din cauza nivelului ridicat de aproximare din planurile aferente şi din cauza discrepanţelor între previziuni şi realitate, neputându-se astfel să se cunoască adevărata sumă care sprijină în mod direct tranziţia verde".

Întrebată de ziarul BURSA dacă în aceste condiţii se poate spune că statele membre au deturnat către alte proiecte fondurile alocate tranziţiei verzi, Joëlle Elvinger a spus: "Nu se poate vorbi despre deturnare atât timp cât Comisia Europeană consideră pe evaluările făcute în baza propriei metodologii că banii au ajuns în proiecte verzi, conform procentului stabilit iniţial".

În urma răspunsului şefei echipei de audit din cadrul ECA pentru tranziţia verde, am dorit să ştim cum rămâne atunci cu exprimările din raport că unele măsuri, "verzi" pe hârtie, nu sunt atât de "verzi" şi în realitate şi că unele proiecte aşa-zise "verzi" nu au nicio legătură directă cu tranziţia verde. Joëlle Elvinger a refuzat să răspundă la această întrebare.

• Implementarea proiectelor pentru tranziţia verde, mult întârziată

Documentul citat arată că în februarie 2024, statele membre primiseră 103 miliarde euro sub formă de granturi şi 54 miliarde euro sub formă de împrumuturi (pe lângă prefinanţarea de 13%, adică aproximativ 68 miliarde euro). Din totalul plăţilor efectuate până în prezent, 17% (27,2 miliarde euro) sunt legate de pilonul "tranziţia verde".

Auditorii ECA afirmă: "Având în vedere că măsurile relevante pentru climă ar trebui ele singure să contribuie în proporţie de 42,5% din suma totală alocată în cadrul MRR şi că tranziţia verde ar trebui să includă 34 de măsuri de mediu suplimentare care nu sunt luate în considerare în exerciţiul de urmărire a cheltuielilor legate de climă, această sumă rămâne destul de scăzută. Există riscul ca implementarea cu întârziere a proiectelor legate de climă şi absorbţia lentă să aibă un impact asupra realizării contribuţiei la acţiunile climatice la valoarea totală de 275 miliarde euro. În calendarul proiectelor au loc amânări, de exemplu din cauza întârzierilor în procedurile de achiziţii publice sau în obţinerea autorizaţiilor de funcţionare. Totodată, Curtea a constatat, în cursul activităţii sale, că autorităţile naţionale au subestimat timpul necesar pentru punerea în aplicare a măsurilor. În cazul altor măsuri, cererea este mai scăzută decât se preconizase, ceea ce afectează absorbţia fondurilor. Contribuţia efectivă la acţiunile climatice a planurilor de redresare şi rezilienţă va fi mai mică decât cea calculată iniţial dacă măsurile aferente nu sunt finalizate în termenul prevăzut de MRR sau dacă ele sunt finalizate doar parţial până la termen".

• Supraestimare de 34,5 miliarde euro a cheltuielilor din MRR privind tranziţia verde

Potrivit Comisiei Europene, măsurile de sprijinire a obiectivelor climatice ale UE reprezentau, în februarie 2024, 42,5 % din fondurile MRR (adică 275 miliarde euro).

Realitatea este însă alta: auditorii ECA avertizează că este posibil ca aceste contribuţii să fi fost supraestimate cu cel puţin 34,5 miliarde de euro. Şi asta nu e tot. Ei au găsit, de asemenea, deficienţe la nivelul jaloanelor şi al ţintelor definite pentru acţiunile climatice, dar şi în raportările cheltuielilor reale, şi au evidenţiat totodată pretinsul caracter ecologic al anumitor proiecte.

Unul dintre cele mai importante scopuri ale MRR este de a contribui la obiectivele climatice ale Europei şi la tranziţia verde în statele membre ale UE. Spre deosebire de alte tipuri anterioare de cheltuieli ale UE, banii din MRR se plătesc după ce au fost îndeplinite jaloanele şi ţintele, şi nu ca rambursare a cheltuielilor efective. Pe lângă alte deficienţe, auditorii au constatat că acest model de finanţare şi intervalul de timp relativ scurt pentru punerea în aplicare a MRR pun sub semnul întrebării contribuţia efectivă la acţiunile climatice a totalităţii fondurilor planificate în acest scop.

Potrivit raportului ECA, ţara noastră şi-a propus prin PNRR să facă investiţii de 12,6 miliarde euro care să contribuie la tranziţia verde.

Notă:

Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) este un pachet de finanţare specific în valoare de 700 miliarde euro, pus la dispoziţie de UE în urma pandemiei de COVID-19. El constă întro combinaţie de împrumuturi şi granturi. Statele membre care primesc fondurile respective stabilesc, în cadrul unor planuri naţionale de redresare şi rezilienţă, jaloanele pe care şi-au propus să le atingă şi costurile estimate. În etapa de planificare, cel puţin 37% din fonduri trebuie alocate acţiunilor climatice menite să contribuie la obiectivul stabilit pentru 2050 de reducere la zero a emisiilor nete în UE. Calculul acestei contribuţii de 37% se realizează conform unei metodologii de urmărire a cheltuielilor legate de climă. În cadrul MRR este prevăzută şi o metodologie de urmărire a obiectivelor de mediu, dar aceasta nu este utilizată.