Băsescu: Clasa politică nu poate pretinde că semnalările din Raportul CE nu există

Preşedintele Traian Băsescu le-a spus, ieri, reprezentanţilor partidelor politice prezenţi la consultările de la Palatul Cotroceni că "încetarea monitorizării pe justiţie trebuie să fie un obiectiv asumat al tuturor formaţiunilor politice", au declarat ieri surse participante la discuţii, citate de Agerpres.

"Monitorizarea nu va dispărea decât dacă vor fi îndeplinite toate obligaţiile asumate faţă de UE", a afirmat Traian Băsescu. Potrivit surselor citate, şeful statului le-a transmis celor prezenţi că numirea noului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu se află pe agenda discuţiilor de la Palatul Cotroceni şi, în consecinţă, nu poate reprezenta subiect al consultărilor. "Clasa politică nu poate pretinde că lucrurile semnalate în Raport nu există şi am vrut să mă asigur că acest document este cunoscut de partidele parlamentare", le-a spus şeful statului liderilor partidelor. Traian Băsescu a menţionat că în Raportul CE se recomandă menţinerea actualului sistem de numire a procurorilor şi a atras atenţia că documentul afirmă că Parlamentul a politizat lupta anticorupţie. "Ce este bun în Raport trebuie menţinut, ce este prost, corectat. Noul Cod Penal trebuie să fie o prioritate a Parlamentului pentru aceas-tă legislatură. Nu trebuie să devenim nici stat poliţienesc, dar nici raiul infractorilor", a afirmat preşedintele, conform aceloraşi surse.

De asemenea, Traian Băses-cu a precizat că statele Uniunii Europene nu vor accepta o Românie care nu are mijloace să lupte împotriva crimei organizate şi a infractorilor.

Boc: Clasa politică trebuie să-şi asume obiectivul ca monitorizarea pe justiţie să înceteze

Obiectivul principal al întâlnirii liderilor partidelor parlamentare cu preşedintele Traian Băsescu a fost să se stabilească dacă întreaga clasă politică îşi asumă angajamentul să acţioneze în aşa fel încât, în iulie 2009, să înceteze monitorizarea României pe domeniul justiţiei, a declarat la finalul consultărilor de ieri, de la Cotroceni, preşedintele Partidului Democrat Liberal (PD-L), Emil Boc. "Acest obiectiv a fost practic asumat de toate forţele politice, cel puţin aşa am înţeles noi, inclusiv de PD-L", a precizat Emil Boc. Preşedintele PD-L a afirmat că există "autorităţi şi instituţii publice care care au responsabilităţi precise" ca această monitorizare să înceteze, Parlamentul fiind una dintre aces-tea. "Ne-am consultat ce ar trebui să facă Parlamentul (...), iar din punctul nostru de vedere există două obligaţii majore pentru ca această ins-tituţie să nu mai fie o bilă neagră în calea progreselor Româ-niei în domeniul justiţiei", a spus liderul democrat liberal.

El a precizat că una dintre obligaţii este "să nu se mai facă scut în jurul demnitarilor cercetaţi, indiferent de cine ar fi vorba", iar cealaltă să nu mai adopte acte normative care să se constituie într-o "frână în calea anchetelor judiciare". Emil Boc a dat ca exemplu Ordonanţa de Guvern 60/20008 prin care se aduc modificări Codului Penal şi al celui de Procedură Penală, prin care se pun piedici anchetelor judiciare în special în ceea ce priveşte percheziţia şi ascultările convorbirilor telefonice ale demnitarilor cercetaţi pentru acte de corupţie şi şi-a exprimat speranţa ca Parlamentul să modifice aceste prevederi odată cu reexaminarea textului legislativ. Pe de altă parte, preşedintele PD-L a subliniat că organele judiciare "trebuie să înţeleagă că justiţia trebuie să fie independentă", că magistraţii nu sunt independenţi faţă de lege, iar Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie "un adevărat organism de disciplină a magistraţilor".

PSD vrea şef la DNA, până în septembrie

Partidul Social Democrat se alătură efortului conjugat al forţelor politice pentru a scăpa România de monitorizarea Comisiei Europene pe domeniul Justiţiei, a declarat, ieri, preşedintele PSD, Mircea Geoană, la finalul consultărilor avute de preşedintele Traian Băsescu cu formaţiunile parlamentare. În opinia liderului social-democrat, un pas obligatoriu în acest sens este numirea, până la 1 septembrie, a unui procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Potrivit lui Geoană, PSD optează ca propunerea noului şef al DNA să fie făcută de Consiliul Superior al Magistraturii şi nu de ministrul Justiţiei. De altfel, Mircea Geoană a afirmat că şeful statului a lăsat să se înţeleagă că va exista, în cel mai scurt timp, un nou şef al DNA. "Obiectivul nostru naţional este să scăpăm de statutul de ţară de rangul al doilea. PSD se alătură efortului conjugat al partidelor politice în obiectivul pentru 2009 de a scăpa de monitorizarea pe Justiţie", a afirmat Mircea Geoană. Social-democraţii au propus ca domeniul Justiţiei să fie tratat ca un sector public esenţial pentru cetăţeni.

Geoană a precizat că a avut un schimb de opinii şi chiar de replici cu preşedintele şi cu celelalte partide parlamentare cu privire la încercarea de a "se transfera la Bruxelles războiul dintre Palate, respectiv lupta politică de la Bucureşti". "Exis-tă o suspiciune că, în redactarea Raportului Comisiei Europene, există forţe care continuă să facă un joc împotriva interesului naţional. Am făcut un apel la colegii noştri ca aceste situaţii să înceteze", a afirmat Mircea Geoană.

Mircea Geoană a reamintit că există în Senat o lege care vizează depolitizarea justiţiei, respectiv desemnarea procurorilor de către CSM, lege propusă de PC şi pe care doreşte să o vadă adoptată în toamna acestui an. Potrivit lui Geoană, "preşedintele a spus că numirea procurorilor de către CSM nu este o cerinţă expresă a Comisiei Europene".

UDMR: Depolitizarea justiţiei, necesară şi la Parchetul General şi la DNA

Depolitizarea sistemului juridic trebuie făcută şi la nivelul Parchetului General şi la cel al Departamentului Naţional Anticorupţie, a declarat, ieri, la finalul consultărilor de la Cotroceni, preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor. El a arătat că Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) "nu a vizat în discuţii persoane, ci instituţii", şi susţin numirea şefilor acestor instituţii la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. El a arătat că un proiect care prevede numirea şefului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi a celui al DNA de către preşedintele ţării, la propunerea CSM, cu avizul minis-trului Justiţiei, a fost depus la Parlament de senatorul UDMR, Frunda Gyorgy. "Spre deosebire de celelalte formaţiuni politice, noi nu vrem să scoatem din acest circuit (al numirii celor doi şefi - n.r.) nici pe preşedinte şi nici pe ministrul Justiţiei. Într-un guvern, un ministru are susţinere politică şi degeaba vrea să pară independent, aşa cum au încercat unele persoane, orice act al său poate fi interpretat politic", a spus Kelemen Hunor. De asemenea, el a afirmat că UDMR susţine adoptarea Codului de Procedură Penală aflat în dezbatere publică. "Nu credem că amendarea pe unele locuri a Codului Penal, care este din 1960, şi ceva şi din Codul de Procedură Penală poate aduce un rezultat coerent, pentru viitor", a spus el, arătând că noile coduri în domeniul legislaţiei penale ar trebui adoptate până la sfârşitul acestei legis-laturi. Totodată, preşedintele executiv al UDMR a arătat că aşa-zisa înaltă corupţie poate fi redusă numai printr-o descentralizare puternică. De asemenea, liderul UDMR a spus că, în privinţa ridicării monitorizării, "e vorba nu numai de nerecunoaşterea deciziilor instanţelor româneşti, ci şi de o ţintă mult mai înaltă, aceea a aderării la spaţiul Schengen pe viitor". Kelemen Hunor a precizat că, deşi "nu prea se spune", nerecunoaşterea deciziilor instanţelor româneşti nu se va referi la procesele penale, ci la cele civile şi comerciale, astfel că îi va afecta pe "toţi cetăţenii, companiile womâneşti şi economia Româ-niei".

C.V. Tudor: Monitorizarea pe Justiţie trebuie să înceteze

Preşedintele Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, consideră că este de datoria clasei politice româneşti ca organismele europene să înceteze monitorizarea României pe domeniul Justiţiei. Liderul PRM a precizat, ieri, la finalul consultărilor avute la Palatul Cotroceni cu şeful statului, că i-a transmis preşedintelui Traian Băsescu, "cu toată deferenţa necesară", faptul că ştie "cine a atacat Parlamentul (la Bruxelles) şi cine a lăudat DNA". "Sunt paragrafe scrise după dictarea Monicăi Macovei şi a unei oarecare Laura Ştefan, secretar de stat şi cea care răspunde, în prezent, de Freedom House, pentru partea românească. Nu vă mai spun cine se ascunde în spatele acestei fundaţii. Trebuie însă să fim realişti şi pragmatici şi să pornim de la faptul că aceste critici există şi, de asemenea, datoria clasei politice este să se înceteze situaţia umilitoare a monitorizării României în domeniul Justiţiei de către organismele europene"", a susţinut Corneliu Vadim Tudor, citat de Agerpres.

Preşedintele PRM a menţionat că, în cadrul întâlnirii cu preşedintele Băsescu, a abordat şi problema schimbării procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În context, C.V.Tudor a susţinut că nu o agreează că Monica Şerbănescu (propunerea minis-trului Justiţiei pentru şefia DNA - n.r.) şi că începe să îl regrete pe Daniel Morar.

PC a exprimat la Cotroceni necesitatea încetării monitorizării justiţiei

Delegaţia Partidului Conservator (PC) s-a exprimat, în cadrul consultărilor avute ieri cu preşedintele Traian Băsescu, pentru încetarea monitorizării justiţiei, ca obiectiv esenţial pentru integrarea europeană. Daniela Popa a spus că, cel puţin la nivel declarativ, partidele politice au ajuns la un consens în ceea ce priveşte dorinţa de încetare a monitorizări justiţiei, astfel încât Raportul CE din luna decembrie pe această temă să fie unul favorabil. Potrivit liderului PC, încetarea monitorizării justiţiei de către Comisia Europeană trebuie să fie un obiectiv de politică europeană şi, pentru aceasta, clasa politică românească trebuie să îndeplinească cerinţele din Raportul de ţară. "Atunci când este vorba de corupţie, ne gândim la peştii mari, în timp ce experţii europeni spun că dosarele de corupţie nu ţin de peştii mari, ci că această corupţie este generalizată în România", a afirmat preşedintele PC, adăugând că dosarele puţine la număr ale unor demnitari, aduşi în Parlament, nu trebuie să constituie un criteriu în lupta împotriva corupţiei. "Corupţie există în domeniul sănătăţii, în învăţământ, la acordarea diferitelor permise şi autorizaţii, la achiziţiile publice, la aplicarea legilor reparatorii din domeniul imobiliar şi, de ce nu, există şi corupţie electorală. Rolul Parlamentului în acest caz este de a adopta cu celeritate un cod de procedură penală european", a spus Daniela Popa. Ea a reamintit de propunerea de lege depusă de PC la Senat, conform căreia procurorii trebuie să fie numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, şi şi-a exprimat speranţa că aceasta va fi adoptată în cel mai scurt timp.