BCE: Lagarde cere decidenţilor eliminarea ameninţărilor asupra economiei mondiale

Christine Lagarde, noua preşedintă a Băncii Centrale Europene (BCE) obişnuită să fie prima femeie care ocupă posturi de conducere influente şi le vorbească franc bărbaţilor aflaţi în funcţii de putere, vede în ameninţările ce planează asupra economiei mondiale o consecinţă a unor politici greşite, pe care le doreşte schimbate.

Într-un interviu exclusiv acordat AFP, cea care până de curând a ocupat postul de director general al Fondului Monetar Internaţional (FMI) timp de 8 ani, părăseşte impozanta clădire a instituţiei din capitala SUA cu sentimentul că FMI este "mai solid din punct de vedere financiar, extrem de respectat şi foarte pertinent".

Prima femeie aflată la conducerea prestigiosului cabinet de avocatură comercială Baker McKenzie, prima care a ocupat postul de ministru al economiei şi finanţelor din guvernul francez în perioada 2007-2011, a fost de asemenea şi prima femei numită, în 2011, la conducerea FMI.

La 63 de ani, Lagarde devine prima femeie care exercită funcţia de preşedinte a Băncii Centrale Europene.

Întrebată în legătură cu contribuţia pe care intenţionează să o aducă BCE, a răspuns spontan, cu un zâmbet larg: "O să vă răspund mai târziu căci va trebui să testez".

A precizat apoi că va contribui cu tot ceea ce poate -"ce am adus FMI va fi la dispoziţia BCE, a echipelor BCE" - scoţând în evidenţă astfel punctul său forte: lucrul în echipă şi capacitatea de a reuni competenţe, potrivit AFP.

"Am făcut asta la FMI cu un anumit succes şi voi încerca să depun aceleaşi eforturi la BCE, aşa cum am făcut-o în toate instituţiile pe unde am trecut", a declarat Christine Lagarde cu entuziasm.

Înaintea preluării noilor atribuţii ale jobului de la Frankfurt, Lagrade a făcut o schiţă a situaţiei actuale a economiei mondiale, umbrită nu doar de tensiunile comerciale dintre SUA şi China ci şi de Brexit.

Cea care nu a încetat să susţină necesitatea "reparării acoperişului pe timp de vreme bună", preluând o expresie celebră a preşedintelui John Kennedy, Lagarde constată că, în prezent, creşterea este fragilă şi se află sub ameninţare.

Respingând tentaţiile protecţioniste şi convinsă că multilateralismul este singura cale de urmat, Lagarde a îndemnat liderii mondiali la un dialog care să urmărească "soluţionarea incertitudinilor ce învăluie lumea".

"Fie că este vorba de relaţii comerciale, de Brexit, de ameninţări tehnologice, (acestea) sunt probleme create de oameni şi care pot fi rezolvate de oameni" a estimat ea, adăugând că "puţină feminitate nu ar strica", conform aceleiaşi surse.

La sfârşitul lunii iulie, FMI a revizuit în jos previziunile creşterii mondiale, la 3.2%. De atunci, a avertizat că tensiunile comerciale ar putea încetini şi mai mult creşterea la nivel global.

La rândul său, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) aşteaptă pentru 2019 creşterea mondială "cea mai slabă după criza financiară" din 2008, când a ajuns la 2.9%, pentru a atinge -0,5% în 2009.

"Cu siguranţă voi continua să fiu hotărâtă în a mă asigura că ne vom concentra pe crearea de locuri de muncă, productivitate şi stabilitate", a explicat Christine Lagarde.

Ea a insistat asupra faptului că instituţiile monetare trebuie "să respecte faptele şi datele economice" şi să fie "previzibile".

"Există suficientă incertitudine în întreaga lume pentru a nu mai adăuga incertitudinea asupra a ceea ce va face banca centrală", a declarat Lagrade.

În timp ce preşedintele american Donald Trump nu încetează să critice banca centrală americană şi pe preşedintele acesteia, Jerome Powell, Lagrade aminteşte că a apărat "în mod constant" independenţa băncilor centrale, trnasmite AFP.

Întrebată dacă are vreun regret la părăsirea postului din Washington, a dat următorul răspuns: "sunt ţări pe care le-am ajutat de-a lungul timpului, aş fi vrut deja să văd un program încheiat sau (...) să aibă mai mult succes".

Referitor la ajutorul acordat Argentinei, un subiect controversat în ziua de azi, Christine Lagrade a apreciat că, fără ajutorul FMI, criza economică din ţara latinoamericană ar fi fost "mult mai dură". "Nu am nicio îndoială în această privinţă", a conchis ea.