Criza datoriilor din zona euro pune presiune asupra Băncii Centrale Europene (BCE) să menţină ratele dobânzilor la un nivel scăzut. Preşedintele Băncii Centrale a Germaniei, Bundesbank, Jens Weidmann, a declarat, recent, că ratele nu vor continua să fie scăzute pentru mult timp, întrucât economia îşi revine.
Acest lucru, însă, nu influenţează foarte mult strategia de gestionare a activelor şi pasivelor băncilor, potrivit specialiştilor contactaţi de ziarul "BURSA".
Creditarea către sectorul privat din zona euro a scăzut în luna iulie pentru a cincisprezecea lună consecutiv, cu 1,9% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, aceasta reprezentând cea mai îndelungată contracţie a tuturor timpurilor, potrivit datelor BCE publicate ieri. Acest lucru ameninţă relansarea economică, aflată în stadiu incipient în zona euro, conform presei internaţionale.
Diminuarea este mai abruptă decât contracţia de 1,6% pe care o preconizau analiştii la nivel internaţional.
În ţara noastră, potrivit datelor BNR publicate recent, creditarea în valută către sectorul privat s-a diminuat, de la an la an, din iulie anul trecut până în iulie anul acesta, cu 9,5%, conducând la o scădere a creditului neguvernamental total de 4,4%.
Economia din zona euro a ieşit din recesiune, în al doilea trimestru, cu o uşoară creştere economică de 0,3%, după şase trimestre în care a fost în declin. Potrivit analiştilor, creditarea este de aşteptat să îşi revină abia după ce creşterea economică va fi durabilă şi nu mai devreme, bancherii necesitând timp pentru a constata sustenabilitatea avansului economic.
• Ionel Blănculescu: "Abia intervalul 2015-2020 va fi benefic pentru Europa"
Paradoxal, scăderea creditării nu reprezintă un lucru rău, consideră Ionel Blănculescu, consilierul onorific al premierului Victor Ponta, domnia sa reiterând că orice corecţie înregistrată în sitemul financiar-bancar reprezintă un pas în plus spre ajungerea la valori normale ale economiei. Ionel Blănculescu ne-a declarat: "Cine se aşteaptă ca economia să fie «împinsă de la spate» de creditare nu stăpâneşte mecanismele profunde ale pieţei. Criza, care, statistic, a început la finele lui 2007 în SUA, iar în 2009 a ajuns şi în Europa, a modificat paradigma şi a dat un paradox: recesiunea nu înseamnă că mergem în jos, ci doar că ne reîntoarcem la normalitate. Economia este ca un organism aflat la dezintoxicare, iar acum trece prin perioada de sevraj. UE şi România revin pur şi simplu la normal. 99% dintre cei care nu înţeleg această dinamică consideră că ar trebui să revenim la situaţia de dinainte de criză, însă perioada respectivă nu reprezintă un reper. Creditarea la momentul acela era supraevaluată. Abia acum ajungem la valori normale. Degeaba scad BCE şi BNR ratele de referinţă, băncile nu îşi vor schimba comportamentul. Momentan ne aflăm într-o perioadă de covalescenţă şi abia intervalul 2015-2020 cred că va fi benefic pentru Europa".
• Dragoş Cabat: "Creditarea nu este locomotiva economiei"
Creditarea nu este motorul care impulsionează economia, ci invers, ne-a spus analistul economic Dragoş Cabat. Domnia sa ne-a declarat: "Creditarea nu este locomotiva economiei, ci economia locomotiva creditării. Prima rămâne în urmă când a doua scade şi avansează doar când şi a doua creşte. Bancherii nu îşi dau seama la timp când economia urcă sau coboară, de aceea nu reacţionează imediat la evoluţia pieţei. Sistemul financiar va creşte, la un moment dat, dar abia acum începe să îşi revină. După ce vom avea o creştere economică sustenabilă ne putem aştepta ca şi creditarea să treacă pe un trend ascendent".
• Eugen Sinca: "Creşterea economică în România este dictată de agricultură şi exporturi"
În ţara noastră, creditarea are de suferit din cauza contracţiei creditelor în valută. Acest lucru, însă, ar urma să impulsioneze creditarea în moneda naţională, potrivit lui Eugen Sinca, economist şef al BCR. Domnia sa ne-a declarat: "Ritmul de scădere a creditării a fost dictat de slăbirea creditului în valută, trend care va continua şi care va genera o revigorare a creditării în lei. Creşterea economică în ţara noastră este dictată, la ora actuală, de agicultură şi transporturi, lucru care va determina ca ţara noastră să aibă a treia creştere din Uniunea Europeană, potrivit estimărilor BCR, de 2,5%".
Creditele acordate firmelor non-financiare de către bănci s-au redus, în zona euro, cu 21 miliarde de euro în iulie, faţă de iunie, când s-au diminuat cu 12 miliarde de euro.
Masa monetară M3 (indicator al lichidităţilor din economie) a înregistrat un ritm anual de creştere de 2,2% în iulie, arată datele BCE, încetinind de la un avans de 2,4% în luna anterioară, dar peste creşterea de 2,1% estimată de analiştii Reuters.
Şomajul se află la peste 12%, cu niveluri îngrijorătoare în sudul zonei euro, cu precădere în Grecia şi Spania, iar divergenţele dintre economiile stabile din nord şi ţările încă aflate în criză s-au adâncit considerabil.
În condiţiile în care statele de la periferia zonei euro continuă să fie în recesiune, cererea modestă reduce apetitul pentru investiţii şi cheltuieli, iar băncile reduc crditarea pentru a-şi repara bilanţurile, rezultatul ameninţă zona euro cu o relansare anemică şi inegală.
Preşedintele BCE, Mario Draghi a declarat la începutul acestei luni că îmbunătăţirea creditării va avea loc mai târziu faţă de redresarea economiei reale, analiştii fiind de părere că acesta va fi trasă din urmă de revenirea economică şi nu invers, cum ar fi fost de aşteptat.
Specialiştii sunt de părere că încrederea în economie s-a ameliorat luna aceasta în zona euro, la cel mai ridicat nivel din ultimele 17 luni.
Produsul intern al Germaniei a crescut cu 0,7% în al doilea trimestru faţă de primul. Italia şi Spania au rămas în recesiune, cu scăderi de 0,2% şi, respectiv, 0,1%, ambele state aflându-se de doi ani în declin.