BCR a fost profitabilă în primul semestru

BCR a înregistrat, în primul semestru, un profit net de 126,8 milioane euro, după ce în aceeaşi perioadă a anului trecut, a raportat o pierdere de 124,9 milioane euro.

Manfred Wimmer, directorul financiar al Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, a declarat că programul de transformare prin care trece instituţia de credit urmează să se încheie la sfârşitul acestui an. Divizia de restructurare şi recuperare a creanţelor a ajuns să numere, în prezent, 400 de angajaţi, dintr-un total de aproximativ 500, cât are prevăzut, a precizat domnia sa. Toate creditele aflate într-o situaţie dificilă, aproximativ o treime din întregul portofoliu, sunt supuse analizei în cadrul diviziei, ceea ce a dus la o reducere temporară a vânzărilor de credite neperformante, a explicat oficialul Erste. "Până în prezent, BCR a vândut credite de consum negarantate, pentru care piaţa este foarte lichidă. În urma analizei pe care o realizează divizia de restructurare, urmează să decidem ce vom vinde în continuare. În cazul portofoliilor garantate, discuţiile sunt ceva mai complicate", potrivit lui Manfred Wimmer.

Expunerea Erste pe ţara noastră continuă să fie de 8,2-8,5 miliarde euro, a menţionat domnia sa.

• Cheltuielile cu personalul au scăzut cu 8%

Cheltuielile de exploatare ale BCR, în special cele de personal, au scăut cu 8,2%, până la 158,9 milioane euro, în urma măsurilor de optimizare pe care banca le-a aplicat. La începutul anului, oficialii instituţiei de credit anunţaseră că aproximativ 1.600 de angajaţi urmau să fie disponibilizaţi.

BCR a obţinut un rezultat operaţional de 282,7 milioane euro, în creştere cu 3,0% faţă de 274,6 milioane euro în primul semestru din 2012, scăderea veniturilor fiind compensată de diminuarea costurilor operaţionale. Profitul operaţional a crescut cu 10,4%, până la 231,6 milioane euro, în primul semestru al lui 2013.

"BCR şi-a menţinut poziţia de lider de piaţă, în pofida scăderii activelor totale cu 4,9% la valoarea de 15,63 miliarde euro la 31 martie 2012, faţă de 16,48 miliarde euro la 31 decembrie 2012", se precizează într-un comunicat al instituţiei de credit.

Venitul operaţional a scăzut cu 1,1%, până la 453,3 milioane euro, în timp ce cheltuielile operaţionale s-au redus cu 7,3% la valoarea de 170,4 milioane euro.

În primul semestru, venitul net din dobânzi a crescut uşor, cu 0,9% până la 328,4 milioane euro, iar cel din comisioane s-a majorat cu 2,9%, până la 74,2 milioane euro.

Rata creditelor neperformante (NPL) a crescut în continuare, până la 29,2% din portofoliul total de credite la 30 iunie, ca urmare a contragerii portofoliului de credite, în timp ce formarea creditelor neperformante s-a redus semnificativ atât în termeni absoluţi, cât şi relativi. Rata de acoperire a creditelor neperformante a urcat la 61,6%, în iunie 2013, de la 53,7%, în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Provizioanele de risc s-au diminuat la 205 milioane euro, la sfârşitul primului semestru al acestui an, de la 364,9 milioane euro, la finele lui iunie 2012.

Poziţia "impozit pe profit" a urcat la 128,8 milioane euro, la 30 iunie 2013, de la 22,6 milioane euro, în perioada corespunzătoare a anului trecut, efect al deblocării unei creanţe fiscale în valoare de 127,7 milioane euro. În urma trecerii de la standardele contabile româneşti (RAS) la cele internaţionale (IFRS), a apărut o diferenţă în valoare de 127,7 milioane euro, care a fost menţinută temporar drept provizioane de risc, pentru a fi înregistrată drept profit, în luna iunie.

Volumul agregat al creditelor acordate clienţilor, înainte de provizionare pe sistemul IFRS, a scăzut cu 4,3% până la 11,422 miliarde euro, faţă de 11,979 miliarde euro la 31 decembrie 2012, activitatea nouă de creditare fiind afectată de cererea slabă. Banca menţionează că intenţionează să se concentreze asupra creditării în lei, astfel încât să inverseze combinaţia de valute în cadrul portofoliului de credite pe termen mediu şi lung şi să-şi folosească din plin capacitatea de autofinanţare în lei.

"Nu ne schimbăm strategia pentru că suntem convinşi că este cea mai bună decizie şi că celelalte bănci ne vor urma", a subliniat Manfred Wimmer. Domnia sa a recunoscut că BCR a pierdut cotă de piaţă pe retail odată ce a renunţat la creditele ipotecare în valută.

El a arătat că este încrezător că presiunea BNR privind creditarea în monedă locală se va resimţi şi în strategia celorlalte bănci de pe piaţă, iar la aceasta se va adăuga şi noua formulă a programului Prima Casă, care va restricţiona finanţările exclusiv pentru monedă locală.

Oficialul Erste consideră că Banca Centrală ar trebui să facă încă un pas pentru sprijinirea creditării în monedă naţională şi să mărească ecartul în rezervele minime obligatorii în valută, care se cifrează la 20% din pasive, şi rezervele minime obligatorii la lei, de 15%.

BCR şi ING sunt singurele bănci care au renunţat în mod formal la oferta de credite ipotecare în valută.

Manfred Wimmer a arătat că fondurile atrase în euro vor fi utilizate în continuare pentru finanţarea marilor corporaţii, în primul rând a celor cu activităţi de export-import, a marilor proiecte de infrastructură, unde este nevoie de dobânzi fixe pe termene lungi şi a statului.

În opinia oficialului Erste, statul ar trebui să se împrumute echilibrat în lei şi valută, pentru a nu afecta resursele în monedă locală disponibile pentru sectorul privat. Din perspectivă prudenţială, Manfred Wimmer a observat că o serie dintre veniturile statului sunt indexate la euro.

În ceea ce priveşte resursele în monedă locală pe termen lung, necesare pentru a susţine finanţarea creditelor ipotecare în lei, Wimmer a amintit că este necesară amendarea cadrului legal care să permită primele emisiuni de covered bonds (obligaţiuni cu suport credite ipotecare sau finanţări către autorităţi publice).

• Profit net de 301,2 milioane euro pentru Erste, în primul semestru

Erste Group a înregistrat, în primul semestru din 2013, un profit net de 301,2 milioane euro, faţă de 453,6 milioane euro, în primul semestru al anului trecut, pe fondul reducerii cu 6,1% a profitului operaţional, de la 1,75 miliarde euro, în prima jumătate a lui 2012, la 1,64 miliarde euro, în perioada corespunzătoare a acestui an.

"Este un rezultat mulţumitor având în vedere contextul operaţional care a devenit din ce în ce mai dificil pentru băncile care fac exact ceea ce politicienii şi autorităţile de reglementare îşi doresc, respectiv lucrează cu clienţi reali pentru atragerea de depozite şi acordarea de credite", a declarat Andreas Treichl, CEO al Erste Group Bank.

Venitul operaţional s-a situat, în perioada analiază, la 3,487 miliarde euro, scăzând de la 3,638 miliarde euro. Această diminuare cu 4,2% a fost determinată în principal de reducerea venitului net din dobânzi (-8,3%, la 2,431 miliarde euro), care nu a putut fi integral compensată de creşterile înregistrate de venitul net din tranzacţionare (+32,1%, la 160,5 milioane euro) şi de venitul net din taxe şi comisioane (+3,5%, la 895,9 milioane euro).

Rata creditelor neperformante ale Erste Group s-a majorat la 9,7% la 30 iunie (sfârşitul anului 2012: 9,2%), pe fondul reducerii portofoliului de credite şi al noilor credite neperformante aferente segmentului de proprietăţi imobiliare comerciale. Rata de acoperire a creditelor neperformante s-a situat la 61,7%, în timp ce la sfârşitul anului 2012 nivelul a fost de 62,6%.

Totalul activelor s-a diminuat cu 1,7% faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând la 210,2 miliarde euro. Activele ponderate la risc s-au redus cu 4,2%, la 100,9 miliarde euro, la sfârşitul anului 2012 valoarea acestora fiind de 105,3 miliarde euro.

Erste Group anticipează o îmbunătăţire uşoară a situaţiei economice din Europa Centrală şi de Est în a doua jumătate a anului 2013, chiar dacă se estimează că ratele de creştere înregistrate de statele din regiune vor rămâne moderate. Grupul se aşteaptă la reducerea profitului operaţional cu până la 5% în 2013, în condiţiile în care venitul operaţional în scădere va putea fi compensat doar parţial de diminuarea costurilor operaţionale. Costurile de risc se estimează că vor scădea cu circa 10-15% în acest an, în principal datorită îmbunătăţirii previzionate a situaţiei riscului în România.