BCR: Acţionarii Bancorex trebuie să ceară bani în instanţă doar de la AVAS

Banca Comercială Română consideră că AVAS, în baza"Ordonanţei BCR", este cea care trebuie să se judece cu Asociaţia Acţionarilor Bancorex, care cere, printr-un proces, 0,4% din suma reactualizată a rezervelor pentru credite, rezerve cedate AVAS şi BCR de către Bancorex, susţine BCR în instanţă, citată de NewsIn.

Precizările BCR au fost făcute în dosarul în care Asociaţia Acţionarilor Bancorex(AABX) a dat în judecată statul şi Banca Comercială Română. Dosarul a fost înregistrat, pe 25 aprilie, la Secţia a VI-a Comercială a Tribunalului Bucureşti, iar următorul termen de judecată este pe 5 septembrie.

Astfel, BCR susţine, în cererea de respingere a acţiunii AABX împotriva sa că "dispoziţiile din OUG 85/2004 stipulează imperativ că Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) se subrogă în drepturile şi obligaţiile BCR şi reprezintă statul, în calitate de garant, în toa-te procesele şi cererile cu care sunt sau vor fi investite instanţele judecătoreşti ori arbitrale în legătură cu angajamentele, răspunderile, daunele directe sau indirecte, precum şi orice alte obligaţii ori pretenţii, prezente sau viitoare, izvorâte din activitatea desfăşurată de Banca Româ-nă de Comerţ Exterior-Bancorex până la momentul radierii acesteia din registrul comerţului".

Banca Comercială Română explică, astfel, că AVAS a preluat toate procesele în care BCR a fost, este sau va fi implicată din cauza activităţii Bancorex şi toate daunele pe care ar trebui să le plătească în urma proceselor.

În Ordonanţa pentru finalizarea privatizării BCR, dată în 2006, numită şi "Ordonanţa BCR" este prevăzut că statul român va plăti, până la 31 decembrie 2013, un maximum de 1,8 miliarde euro, pentru viitoarelor procese în care este implicată BCR, ca urmare a activităţii Bancorex.

Totodată, Banca Comercială Română motivează că foştii asociaţi ai Băncii Române de Comerţ Exterior şi-au pierdut calitatea de acţionari în momentul fuziunii BCR-Bancorex, pentru că Bancorex a fost preluată de către BCR cu un capital negativ de minus 5.374.156 milioane lei vechi. "La data radierii Bancorex la Oficiul Registrului Comerţului, acţionarii acestei bănci au încetat să mai deţină acţiuni, prin efectul dizolvării prin fuziune şi nu au primit titluri noi la societatea absorbantă", explică BCR.

Asociaţia Acţionarilor Bancorex, cea care le-a intentat proces AVAS-ului şi BCR-ului, este formată din foşti acţionari minoritari ai Bancorex care deţineau împreună aproximativ 0,4% din capitalul băncii şi care cer în instanţă de la AVAS şi BCR 0,4% din suma reactualizată a provizioanelor constituite în 1999, când Bancorex a fuzionat prin absorbţie cu BCR. Din AABX face parte şi fostul director al băncii, Răzvan Temeşan, principalul acuzat de devalizarea Bancorex.

Bancorex (numită Banca Română de Comerţ Exterior, înainte de 1989), cea mai mare bancă din România din punct de vedere al activelor şi al creditelor, a încetat să mai funcţioneze în 1999. Banca, ajunsă falimentară, a fost absorbită de BCR în acelaşi an, în urma pierderilor de aproape două miliarde de euro cauzate de creditele neperformante. Prejudiciul produs prin falimentarea băncii a fost de ordinul zecilor de mii de miliarde de lei. În 1999, populaţia retrăgea masiv din depozitele băncii, iar în luna mai 1999 s-a ajuns la lichidarea a două treimi din depozitele populaţiei, respectiv 900 miliarde de lei şi 106 milioane de dolari, transferate la BCR, la 14 mai 1999, prin Ordonanţă de Guvern.

După falimentul Bancorex în 1999, au fost deschise dosare penale pe numele celor consideraţi vinovaţi de falimentarea băncii, printre care se numără fostul director al băncii Răzvan Temeşan, alături de Ana Capetti, Mirela Fako, Grigore Maimuţ, foşti directori ai Bancorex - Sucursala Lipscani. Pentru majoritatea inculpaţilor, Curtea Supremă a decis încetarea dosarelor, din cauza prescripţiei faptelor.