Creşterea economică a României se va situa în 2008 în jurul valorii de 6,1%, influenţată pozitiv de impozitele nete pe produs (afectate în 2007 de reducerea puternică a taxelor vamale după aderarea la UE) şi de sectorul agricol care va aduce, potrivit departamentului de cercetare şi strategie din cadrul BCR, o contribuţie de +0,3 puncte procentuale, ceea ce dovedeşte potenţialul de creştere a economiei româneşti, chiar şi în condiţiile unui mediu internaţional mai puţin favorabil.
Producţia industrială va înregistra de asemenea un ritm de creştere ceva mai accelerat în acest an. Previziunea de 6% aferentă acestui sector este bazată pe o creştere puternică a industriei energetice, în condiţiile unui an cu precipitaţii normale, şi pe aportul semnificativ al energiei nucleare după conectarea la sistemul energetic naţional a unităţii 2 de la Cernavodă.
De asemenea, industria prelucrătoare va fi influenţată pozitiv de începerea producţiei de către companiile internaţionale intrate recent pe piaţă.
În domeniul construcţiilor, analiştii BCR estimează menţinerea unui ritm anual de aproximativ 20% - 25% în 2008, în condiţiile în care multe lucrări începute în 2007 vor fi terminate în acest an.
Potrivit aceluiaşi raport, deficitul de cont curent îşi va încetini ritmul de creştere şi ar putea atinge aproximativ 15% din PIB, pe fondul unei evoluţii mult mai bune a balanţei comerciale, având în vedere o creştere a industriei prelucrătoare şi un curs mediu de schimb mai depreciat decât cel din 2007. Cu toate acestea, rentabilitatea companiilor străine se va transforma în ieşiri de dividende care vor pune presiune pe deficitul de cont curent.
Riscurile pentru prima parte a anului 2008 rămân ridicate şi vizează în special zona preţurilor administrate şi tarifele serviciilor de telefonie, corelate puternic cu evoluţia cursului de schimb faţă de euro, iar rata anuala a inflaţiei va depăşi semnificativ 7% în prima jumătate a anului.
Evoluţia inflaţiei se poate îmbunătăţi totuşi în a doua parte a anului 2008, cu un rol cheie al cursului de schimb, care ar putea să coboare spre un nivel de 3,5lei/euro, ajutând procesul dezinflaţionist. Cu toate acestea, se estimează că rata anuală a inflaţiei ar putea depăşi limita superioară a intervalului ţintit de către Banca Centrală (3,8% ± 1 pp) şi va fi de circa 5,4%.
Un proces dezinflaţionist sustenabil poate avea loc numai în condiţiile în care preţurile producţiei industriale se reduc, aşa cum a fost în prima jumătate a anului 2007.
Analiştii BCR estimează faptul că ritmul majorărilor de preţuri în industria alimentară se va aplatiza în următoarele luni şi, totodată, se remarcă potenţialul important de extindere a hipermarketurilor pe retail. În prezent, marile companii internaţionale prezente pe piaţa românească de retail abordează o strategie de extindere spre oraşele cu 100.000-200.000 de locuitori, iar această evoluţie este deosebit de benefică pentru încurajarea creşterii economice echilibrate pe zone geografice.
În opinia specialiştilor BCR, leul va intra pe un trend de apreciere numai în condiţiile creşterii încrederii investitorilor în pieţele emergente şi a unor indicatori macroeconomici locali mai buni care ar putea fi publicaţi începând cu mijlocul anului. În cazul unor condiţii inflaţioniste adverse, aceştia estimează majorarea în continuare a dobânzii de politică monetară, ceea ce ar putea determina corecţia cursului de schimb al leului.
Analiştii de la BCR sunt de părere că presiunile asupra pieţei forţei de muncă se vor menţine şi în 2008, cu o rată scăzută a şomajului şi un ritm de creştere a salariul nominal mediu de aproximativ 17%.
O uşoara atenuare a presiunilor ar putea veni în urma oferirii de contracte de muncă pentru cetăţenii din ţări extracomunitare în domeniul construcţiilor. Revenirea pe scară largă a angajaţilor români plecaţi să muncească în Uniunea Europeană este posibilă doar pe un orizont mediu şi lung de timp, deoarece diferenţa dintre venitul mediu obţinut în România şi cel realizat în alte ţări din Uniunea Europeană este încă semnificativă.