BEI promite să-şi reducă finanţarea pentru infrastructura rutieră

Banca Europeană de Investiţii îşi va reduce finanţarea pentru infrastructura rutieră, în linie cu obiectivele sale climatice, chiar dacă în paralel va majora fondurile pe care le va furniza pentru toate proiectele de transport, informează Financial Times, potrivit Agerpres.

Cu ocazia reuniunii miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din statele G20 de la Bali, vicepreşedintele BEI, Kris Peeters s-a declarat "convins" că instituţia financiară va investi mai puţin în şosele şi mai mult "în alte elemente" ale infrastructurii de transport. Aceste comentarii vin în avanpremiera publicării unui important document privind politica BEI de creditare în domeniul transportului pentru următorii cinci ani, până în 2027, interval în care Peeters se aşteaptă ca BCE să îşi majoreze investiţiile în infrastructură.

BEI este cea mai mare instituţie financiară multilaterală şi oferă finanţare pe termen lung pentru proiecte care sprijină politicile UE. Însă BEI a început să fie criticat de activiştii de mediu şi ONG-uri care susţin că finanţarea oferită de BEI pentru şosele şi proiecte de combustibili non-fosili care sunt operate de mari companii energetice, care profită de pe urma arderii de petrol şi gaze, subminează obiectivele de mediu ale BEI.

Investiţiile în transportul rutier au reprezentat 38% din cele 11 miliarde de euro pe care BEI le-a investit anul trecut în proiecte de transporturi, în pofida faptului că banca a anunţat în 2019 că va înceta să mai investească în proiecte de combustibili fosili până la finele lui 2021 şi să sprijine proiecte climatice în valoare de 1.000 de miliarde de euro până în 2030.

Recent, BEI a aprobat 30 de milioane de euro pentru o porţiune de autostradă în Franţa şi analizează posibilitatea de a avansa 400 milioane de euro pentru autostrăzi în Polonia în ideea de a conecta părţi din aşa-numita reţea TEN-T.

"Nu putem permite ca instituţii precum Banca Europeană de Investiţii să aloce miliarde pentru proiecte de autostrăzi, în pofida efectelor lor asupra poluării şi emisiilor. Banii publici trebuie să dea prioritate acţiunilor de combatere a schimbărilor climatice, să încurajeze mersul pe jos, utilizarea bicicletelor, să extindă infrastructura pentru biciclete, transportul intermodal şi transportul public şi să reducă finanţarea pentru proiectele de autostrăzi", a apreciat Kuba Gogolewski care conduce campania Money for Change în cadrul Greenpeace Europe.

În replică, Kris Peeters a apărat politica BEI de finanţare a construcţiei de drumuri, precizând: "încercăm să stimulăm utilizarea automobilelor electrice şi nu să avem noi drumuri pentru vehiculele care utilizează combustibili fosili dar este vorba de un mix şi nu putem spunem că nu vom mai investi bani în drumuri când avem această reţea foarte importantă în Europa".

BEI a acordat un sprijin deosebit pentru reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), o reţea de căi ferate, drumuri şi căi navigabile concepută să unească blocul comunitare, şi ale cărei elemente principale ar urma să fie finalizate până în 2030.

Kris Peeters a adăugat că BEI pune un accent mai mare pe transportul urban, precum metrouri şi tramvaie.

În cadrul noii sale politici de împrumuturi pentru proiecte de transport, BEI va cere teste mai stricte pentru proiectele de infrastructură rutieră care costă mai mult de 25 de milioane de euro şi care vor include un cost estimat al emisiilor de carbon şi posibilele congestii de trafic. Banca a informat că va "tria proiectele în funcţie de creştere pe termen scurt a traficului".

Comitetul managerial şi comitetul director al BEI, compus din reprezentanţii celor 27 de state membre UE, vor decide dacă fiecare proiect respectă aceste criterii de test, a spus Kris Peeters.

Banca Europeană de Investiţii, cu sediul în Luxemburg, a fost constituită prin Tratatul de la Roma din 1958. Acţionarii BEI sunt statele membre ale Uniunii Europene, iar accentul principal al activităţilor de creditare ale BEI este pus pe finanţarea de proiecte ce promovează o dezvoltare regională echilibrată şi coeziunea economică şi socială într-o Uniune Europeană extinsă.