"Biblia de la Bucureşti", scoasă la licitaţie

Iubitorii de cărţi rare au un punct fix pe agendă la începutul lunii viitoare. "Biblia de la Bucureşti", "Cazania lui Varlaam" şi "Letopiseţele Ţării Moldovei", alături de alte exemplare originale rare, dintr-o colecţie privată niciodată expusă publicului ori din care să fi avut loc vânzări în piaţa de carte, sunt scoase la vânzare într-un eveniment public dedicat cărţilor româneşti importante, ce au jucat un rol crucial în istoria ţării. Licitaţia de Cărţi Importante va avea loc pe 5 iulie şi include o selecţie de piese ce provin din colecţia criticului literar Şerban Cioculescu, reprezentând o oportunitate rară de a achiziţiona bijuterii culturale şi de a contribui la păstrarea şi promovarea patrimoniului cultural al României.

Conform organizatorilor licitaţiei, poate cea mai valoroasă apariţie este "Biblia de la Bucureşti", reprezentând prima traducere în limba română a Bibliei. Cartea rară a fost tipărită în anul 1688, sub patronajul domnitorilor Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu, care au finanţat în totalitate tipărirea lucrării ce a jucat un rol crucial în răspândirea cunoaşterii religioase în Ţara Românească şi a limbii române în ortodoxia românească. Raritatea de colecţie, tipărită, aşa cum o afirmă ex librisul, pentru marele vornic Gavrilă Drugănescu, are un preţ de pornire de 10.000 de euro şi provine din colecţia criticului literar Şerban Cioculescu. Volumul cuprinde 938 de pagini şi a fost tradus din limba greacă în limba română de Radu şi Şerban Greceanu, iar corectura a fost asigurată de stolnicul Constantin Cantacuzino. Cartea este completă, păstrându-şi toate filele originale, precum şi - raritate extremă - păstrează coperţile originale, relegate printr-o restaurare a cotorului. Exemplarele supravieţuitoare ale "Bibliei de la Bucureşti" sunt extrem de rare şi căutate de colecţionari şi instituţii culturale importante. Un alt exemplar al acestei Biblii, care a aparţinut cândva Papei Benedict al XIV (1740-1758), se află astăzi în Biblioteca Universităţii din Bologna. Istoricul Alexandru D. Xenopol definea "Biblia de la Bucureşti" ca fiind "cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români", iar George Călinescu afirma că tipărirea acestei biblii "reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani". În fond, este prima traducere completă în limba română a tuturor textelor biblice. Provine din biblioteca personală a celebrului critic literar Şerban Cioculescu şi "Cartea românească de învăţătură" (zisă şi "Cazania lui Varlaam"). Prima carte scrisă în limba română, cunoscută în doar câteva exemplare, a fost tipărită în 1643 la tipografia domnească de la Mănăstirea "Trei Ierarhi" din Iaşi în timpul domnitorului Vasile Lupu. În cadrul licitaţiei din 5 iulie, ediţia princeps, cu preţul de pornire de 3.500 de euro, este însoţită şi de "Cazania lui Varlaam în Transilvania", exegeză a lui Florian Dudaş, unul dintre cei mai valoroşi specialişti care au studiat fenomenul cărţii româneşti vechi, aducând numeroase informaţii noi asupra subiectului. Cazania lui Varlaam reprezintă un tezaur literar şi spiritual pentru cultura românească, jucând un rol esenţial în dezvoltarea limbii române şi afirmarea identităţii poporului român.

Tradiţionala Licitaţie de Carte, organizată de Casa de Licitaţii A10 by Artmark, oferă bibliofililor accesul şi la o selecţie specială de cărţi istorice. Apariţii rarisime sunt "Letopiseţele Ţării Moldovei" de Mihail Kogălniceanu, editate la Iaşi în 1852. Două dintre cele trei volume de colecţie poartă semnătura olografă a autorului. "Letopiseţele Ţării Moldovei", având preţul de pornire de 600 de euro, rămân importante lucrări istorice ce au ca scop consolidarea culturii moldoveneşti şi implicit, româneşti. Din aceeaşi perioadă provine şi scrisoarea trimisă de mitropolitul Andrei Şaguna către parohul Alesiu Nedeciu în 1865. Piesa rară are preţul de pornire de 300 de euro şi păstrează ştampilele poştale, precum şi timbrul sec al Mitropoliei ortodoxe de la Sibiu.

Din colecţia criticului literar Şerban Cioculescu, personalitatea care a lăsat în urmă o bogată moştenire culturală prin munca sa dedicată studiului şi promovării literaturii române, provine şi faimoasa reprezentare a lui Mihai Viteazul într-o gravură realizată de gravorul Egidius Sadeler cel Tânăr la Praga în 1601. Piesa extrem de rară are preţul de pornire de 1.500 de euro şi a fost achiziţionată de criticul literar Şerban Cioculescu din colecţia Dimitrie A. Sturdza. Realizatorul primei uniri a Ţărilor Române este reprezentat şi de pictorul şi graficianul Mihail Lapaty, unul dintre fondatorii picturii româneşti moderne, în litografia "Mihai Viteazul". Piesa realizată la Paris în 1850 are preţul de pornire de doar 100 de euro. De figura domnitorului Mihai Viteazul se leagă şi Circulara "Despre bătălia lui Sigmund Bathory cu Mihai Vayda din Valahia şi George Basta". Piesa are preţul de pornire de 1.500 de euro şi cuprinde 4 file: pe prima filă se află o gravură care înfăţişează o scenă militară, iar pe verso poate fi admirat un portret în gravură al lui Mihai Viteazul. Informaţiile cuprinse în interior se referă la bătălia de la Guruslău şi la asasinarea şase zile mai târziu a lui Mihai Viteazul de către generalul imperial George Basta, la ordinul împăratului Rudolf al II-lea. Până în prezent nu există informaţii exacte referitoare la existenţa unor astfel de exemplare în colecţii publice sau particulare, cu excepţia unui singur exemplar dintr-o altfel de tipăritură aflat la Muzeul Naţional de Istorie a României.