Bilanţ: Eficienţa DNA pe anul trecut, cu 10% mai bună decât în 2022

Plus 10% DNA ar putea fi intitulat bilanţul activităţii pentru anul trecut al instituţiei respective prezentat, ieri, în cadru festiv la sediul Băncii Naţionale a României, de procurorul-şef Marius Voineag, dacă luăm în considerare faptul că numărul dosarelor soluţionate a crescut în 2023 cu aproximativ 10% faţă de anul 2022, adică au fost soluţionate 2259 de dosare faţă de 2087. Acest lucru ar trebui corelat şi cu situaţia dosarelor penale trimise anterior în instanţă, situaţie care arată că în anul 2023 instanţele au dispus achitări definitive în 10,25% din dosare, dar şi cu faptul că în 144 de cauze penale judecătorii au dispus anul trecut încetarea procesului penal ca urmarea incidenţei prescripţiei răspunderii penale.

Marius Voineag, procuror-şef al DNA, a afirmat: "Tema corupţiei este încă în prim plan, datorită impactului pe care acest fenomen îl are asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. Din păcate, costurile corupţiei rămân inacceptabil de mari pentru societatea românească. (...) În anchetele penale, ne dorim creşterea eficienţei în investigarea faptelor de corupţie la nivel înalt şi dezvoltarea investigaţiilor financiare prin care să fie identificate produsul infracţiunii şi bunurile transferate terţilor ori echivalentul acestora care pot fi indisponibilizate. (...) În privinţa activităţii de anul acesta, trebuie să precizez că suntem perfect conştienţi că avem un context electoral şi că există riscul ca orice facem să fie interpretat şi să stârnească controverse sau discuţii, dar vă asigur că Direcţia Naţională Anticorupţie va continua să aibă aceeaşi determinare pentru combaterea fenomenului corupţiei. În activitatea operativă, vom continua să ţintim cazurile de mare corupţie şi domeniile prioritare, cu impact direct asupra vieţii cetăţenilor".

Potrivit bilanţului pe anul trecut prezentat de şeful DNA, reţinem că în 2023 au fost trimişi în judecată 651 de inculpaţi, din care 43 de inculpaţi se aflau sub măsuri preventive privative de libertat, faţă de 22 inculpaţi în anul 2022, ceea ce înseamnp o creştere de 95,45% în privinţa numărului inculpaţilor trimişi în judecată în momentul în care erau privaţi într-un fel sau altul de libertatea deplină.

Documentul citat mai arată că în privinţa asigurării efectului descurajant prin recuperarea produsului infracţional, în anul 2023 procurorii anticorupţie reuşind anul trecut să recupereze în faza de urmărire penală produse infracţionale în valoare totală de 123,16 milioane lei, ceea ce înseamnă un plus de 458,55% faţă de anul 2022.

Bilanţul menţionează şi faptul că poliţiştii din cadrul DNA au avut delegări în aproximativ 5800 dosare penale, faţă de 5000 dosare în anul 2022, specialiştii au întocmit cu 30% mai multe rapoarte de constatare, iar numărul percheziţiilor domiciliare a înregistrat o creştere de la 847 la 1257, ceea ce indică un volum de activitate operativă în creştere.

Faţă de toate aceste date de mai sus, Alina Gorghiu, ministrul Justiţiei a spus: "Combaterea eficientă a corupţiei, a marii corupţii în România, a fost, este şi va rămâne o temă de mare interes pentru noi toţi, pentru cetăţenii din România, pentru că în final ei sunt beneficiarii demersurilor pe care procurorii le fac. Majoritatea sesizărilor provin în continuare de la persoane fizice şi juridice, aproximativ 74% din totalul sesizărilor, lucru care poate să demonstreze menţinerea încrederii cetăţenilor în DNA, dar încrederea vine la pachet şi cu o foarte mare responsabilitate".

Ministrul Justiţiei a pledat pentru recuperarea prejudiciului produs prin infracţiunile de corupţie, pentru ca să nu mai existe în spaţiul public remarca "bine, l-au prins şi pe respectivul, un corupt, ticălos, face ani de puşcărie dar ştie că rămâne cu banii furaţi".

Alina Gorghiu a precizat: "E o remarcă care arată un sentiment comun în rândurile publicului, des întâlnit în spaţiul publuic, de aceea trebuie să remarc preocuparea procurorilor DNA pentru aplicarea de măsuri asigurătorii şi recuperarea prejudiciului infracţional. Am văzut că aţi instituit măsuri în mai mult de jumătate de dosare. Vă încurajez să continuaţi, mai ales că jumătate din ceea ce se confiscă se poate întoarce în societate sub forma demersurilor de prevenire a criminalităţii sau sprijinirea victimelor infracţiunilor".

Iar declaraţiile ministrului Justiţiei au acoperire atât timp cât din raportul de activitate pe anul trecut al DNA reţinem că valoarea totală a prejudiciilor în dosarele penale aflate în cercetare in rem şi in personam se ridică la peste 17,3 miliarde lei.

• Cătălin Predoiu: "Corupţia administrativ-fiscală, la fel de gravă precum corupţia politică"

Colegul său de Cabinet, Cătălin Predoiu - ministrul Afacerilor Interne - a cerut şefului DNA să aibă în vedere şi priroitizarea cercetării penale în "zonele care au impact pe bugetul de stat, care temporar suferă pentru că se practică în continuare pe scară largă evaziunea fiscală şi ea e însoţită, invariabil, de corupţie".

Ministrul de Interne a precizat: "Constat că trebuie să acordăm în egală măsură atenţie unei zone pe care aş denumi-o de oligarhie administrativ-financiară, adică o serie de funcţii din aparatul administrativ de stat care sunt ocupate ani de zile de aceleaşi persoane, iar unele dintre ele capătă sentimentul impunităţii. Sunt date, informaţii certificate de instituţii ale statului că avem acolo corupţie, evaziune fiscală favorizată de acte de corupţie administrativă, în special în zona vamală, în zona fiscului în general, oriunde se manipulează bani şi valori financiare. Cred că trebuie să ne preocupe în aceeaşi măsură, cel puţin, aşa cum în mod firesc trebuie să ne preocupe corupţia politică. Şi corupţia administrativ-financiară e la fel de gravă".

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, judecătorul Corina Corbu, a amintit că, deşi "de-a lungul timpului au existat numeroase interpretări ale relaţiei care trebuie să existe între (...) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi multe interpretări ale cuvintelor spuse despre această relaţie (...) în ecuaţia instituţională a statului de drept, rolul ambelor instituţii este strict caracterizat prin dispoziţiile constituţionale şi legale care ne guvernează activitatea, iar interacţiunea dintre ele se produce strict în limitele propriilor atribuţii".

Doamna Corbu a precizat că această realitate legală nu exclude, ci presupune respectul reciproc şi cooperarea administrativă loială pentru buna funcţionare a sistemului judiciar, care nu poate avea la bază decât respectul faţă de legi.

Preşedintele ÎCCJ a mai spus: "Realitatea de astăzi, poate mai bine ca niciodată, arată că faptele de corupţie reprezintă şi un risc major de securitate pentru cetăţenii unei ţări. (...) În cadrul ordinii juridice naţionale, Direcţiei Naţionale Anticorupţie îi revine, conform legii, obligaţia de a combate cele mai periculoase forme de corupţie, inclusiv corupţia la nivel înalt şi dincolo de aprecieri de orice natură, necesitatea funcţionării în bune condiţii a structurii specializate este indubitabilă. Fie că este vorba de aspecte de finanţare, de logistică, de resurse umane, legea reglementează obligaţii clare în această privinţă".

La rândul său, Alex Florenţa, Procurorul general al României, Alex Florenţa, a afirmat: "Într-o ţară în care corupţia a generat provocări semnificative pentru progresul societăţii, DNA reprezintă un factor de stabilitate şi de speranţă pentru toţi oamenii de bună credinţă. (...) Suportul nostru nu este faţă de nici o persoană sau agenda politică, ci faţă de căutarea adevărului şi dreptăţii, indiferent unde ar putea sau către cine ar putea duce această căutare".

• Dosarul vaccinurilor Covid-19 - cel mai important caz al DNA în 2023

Dacă ar fi să enumerăm din cazurile importante finalizate anul trecut de procurorii anticorupţie pe primul loc s-ar situa, de departe, începerea urmăririi penale pentru fostul premier Florin Cîţu, foştii miniştrii ai Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă şi fostul secretar de stat Andrei Baciu în dosarul privind achiziţia a peste 52,8 milioane doze de vaccin anti-Covid 19, achiziţie ce ar fi prejudiciat statul cu peste un miliard euro, potrivit DNA.

Un alt caz celebru este cel în care procurorii DNA Iaşi l-au prins în flagrant pe social-democratul Dumitru Buzatu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Vaslui, în momentul în care acesta a primit o mită de 1,25 milioane euro. Drept consecinţă, Dumitru Buzatu a fost arestat preventiv, iar ulterior trimis în judecată pentru luare de mită.

Printre preşedinţii de consilii judeţene care sunt urmăriţi penal de procurorii anticorupţie se numără şi liberalul Iulian Dumitrescu, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, care potrivit DNA ar fi încasat mită prin intermediul conturilor bancare ale surorii sale şi ale cumnatului.

Procurorii DNA au deschis anul trecut mai multe dosare penale privind funcţionari şi patroni aflaţi pe linia acordării de avize de funcţionare unor cămine în care DIICOT a descoperit cum bătrânii erau chinuiţi şi maltrataţi de cei care trebuiau să îi îngrijească. Este vorba despre scandalul Căminelor groazei, în urma căruia au demisionat din funcţie Gabriela Firea - ministrul Familiei - şi Marius Budăi - ministrul Muncii.

DNA a luat în colimator mai mulţi funcţionari de la AJPIS Ilfov, faţă de care a deschis dosare penale de cercetare pentru fapte de abuz în serviciu şi complicitate la aceste fapte. Funcţionarii publici sunt cercetaţi pentru modul în care au efectuat controalele la unele centre, unde conform probelor, anunţau anterior controalelor pe patronii acestora pentru remedierea rapidă a unor probleme existente.

Tot despre corupţie în rândul funcţionarilor publici este vorba şi în cercetarea penală deschisă de DNA după tragediile de la 2 Mai, Crevedia, Odorheiu Secuiesc şi Gura Vadului (la Ferma Dacilor), funcţionari care şi-au îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu în schimbul unor favoruri oferite de unii din inculpaţii din dosarele respective, ceea ce a dus la pierderea mai multor vieţi omeneşti, dar şi la rănirea gravă a mai multor persoane.