• Parlamentul este invadat de iniţiativele legislative ale Guvernului care sunt adoptate pe bandă rulantă
• Din 358 de propuneri legislative ale deputaţilor, doar trei au devenit legi şi nici măcar nu au apărut toate în Monitorul Oficial
Raportul Institutului pentru Politici Publice (IPP) arată că parlamentarii uninominali sunt, în marea lor majoritate, nişte chiulangii şi că Legislativul a devenit o "maşinărie de vot", în care senatorii şi deputaţii nu se sinchisesc să depună amendamente la iniţiativele legislative ale Guvernului din raţiuni politice.
Executivul lui Boc deţine o majoritate zdrobitoare, de circa 70%, în Parlament, fapt ce pare să confirme că parlamentarii PSD şi PD-L nu prea au schimbat conţinutul iniţiativelor legislative ale Guvernului.
Directorul IPP, Violeta Alexandru, consideră că actualul mod de lucru al senatorilor şi deputaţilor compromite Parlamentul şi devine extrem de periculos pentru stabilitatea politică a ţării.
"Parlamentul a devenit o maşină de vot, în care parlamentarii nu vin cu propuneri şi amendamente la iniţiativele legislative ale Guvernului de teamă să nu deranjeze politic", a declarat Violeta Alexandru, la lansarea raportului IPP.
Reprezentanţii IPP au precizat: "Mai mult ca niciodată, la nivelul actualului Parlament se observă că acesta a devenit o maşină de vot. Parlamentul îşi pierde rolul de for al dezbaterilor legislative şi devine instituţia care aprobă ordonanţe de urgenţă. Chiar dacă putem fi de acord cu faptul că parlamentarii puterii se abţin de la a iniţia proiecte de lege întrucât dispun de pârghii în ministere prin care să propună o serie de teme în agenda legislativă, nu putem omite în acelaşi timp faptul că actualul Parlament pare o maşină de vot şi în sensul în care nu caută să îmbunătăţească sau să amendeze cu nimic textul Guvernului, ci îl adoptă ca atare".
• Uninominalul, fără efect
În opinia directorului IPP, înlocuirea sistemului de vot pe liste cu cel uninominal nu a adus nicio îmbunătăţire a sistemului legislativ din ţară şi nici soluţiile mult aşteptate pentru îmbunătăţirea activităţii.
Ba dimpotrivă.
"Parlamentarii aleşi uninominal se comportă la fel cum se comportă cei care au deja în spate două-trei mandate", consideră directorul IPP, cu referire îndeosebi la absenţele de la lucrările din Palatul Parlamentului.
Potrivit IPP, odată cu schimbarea sistemului electoral în actualul Parlament conduc tot politicienii cu experienţă şi vechime cu câteva excepţii.
În raportul IPP se arată: "Faţă de aşteptările pe care societatea civilă le avea cu privire la parlamentarii recent aleşi prin vot uninominal, se constată că noul sistem electoral (asociat uninominalului) nu a adus, până în prezent, nicio îmbunătăţire la nivelul conduitei deputaţilor sau senatorilor. Devine din ce în ce mai evident că nu sistemul electoral în sine rezolvă problema acutizată a lipsei de încredere a românilor în aleşi sau problema percepţiei conform căreia parlamentarul se ocupă mai degrabă cu promovarea unor interese de grup decât cu promovarea de legi".
• Catalogul cu absenţe, plin
Faptul că prima sesiune parlamentară este marcată de absenteism şi că aleşii neamului nu prea se omoară cu activitatea parlamentară nu mai miră pe nimeni.
Fenomenul este vechi iar parlamentarii găsesc, mai mereu, soluţii inventive prin care fentează orice schimbare de regulament în acest sens.
Violeta Alexandru a menţionat că IPP a propus comisiilor de regulament din cele două camere parlamantere reducerea indemnizaţiilor pentru parlamentarii chiulagii, însă, conform spuselor sale, proiectul a fost respins.
Directorul IPP a precizat: "Este îngrijorător ce se întâmplă cu Parlamentul în ţară. Din păcate, fenomentul este cronic şi se manifestă la toate palierele politice. Vom relua acest demers la toamnă, sperăm noi, cu mai mult succes. Vom face o presiune civică mai mare pe parlamentari să accepte reducerea indemnizaţiilor".
Potrivit IPP, nici propunerile legislative nu pleacă de la nevoile cetăţenilor, ci sunt preluate din şedinţele şi negocierilor partidelor din Coaliţia de la Guvernare.
Reprezentanţii IPP au explicat: "Parlamentarii, inclusiv noii veniţi, observă unde se iau deciziile, inclusiv la nivelul agendei legislative şi de aceea comportamentul lor în Parlament se caracterizează prin chiul, lipsă de atenţie, votarea după cum îi cer liderul de grup sau colegii cu influenţă în partid. Aceasta poate fi una dintre explicaţiile pentru care unii dintre parlamentari continuă să absenteze de la lucrările Camerei, pe lângă preocupările politice sau de afaceri obişnuite care <îi reţin> în afara lucrărilor Parlamentului. Pe de altă parte, aceştia sunt primii care se comportă în linia maşinii de vot, lăsând să se înţeleagă că prezenţa lor în legislativ nu va contribui, pe fond, la eficientizarea activităţii.
• Cum substituie Guvernul rolul Parlamentului
Potrivit IPP, numărul total al iniţiativelor legislative a fost de 879. Din acestea, 528 provin din vechea lesislatură, iar diferenţa de 351 a fost formulată în cursul sesiunii februarie - iunie. În sesiunea parlamentară (februarie - iunie 2009), din cele 879 de iniţiative legislative au fost votate 631 (pentru 554 Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională). Din cele 631 de iniţiative legislative votate, 273 sunt iniţiative legislative elaborate de Guvern (199 proiecte de legi pentru aprobarea Ordonanţelor de Urgenţă ale Guvernului, 18 proiecte de legi pentru aprobarea Ordonanţelor Guvernului, 56 proiecte de legi iniţiate de Guvern), iar diferenţa de 358 de propuneri legislative aparţine deputaţilor. Reprezentaţii IPP arată că din cele 358 de propuneri de lege ale deputaţilor, majoritatea se află încă in proces legislativ, doar trei devenind legi! Din cele 631 de iniţiative legislative votate au fost promulgate 246 legi. (18 dintre ele proveniind din iniţiativele legislative dezbătute şi votate de Camera Deputaţilor în sesiunea septembrie - decembrie 2008, iar 228 provin din iniţiativele legislative dezbătute şi votate de Camera Deputaţilor în sesiunea februarie - iunie 2009). Reprezentanţii IPP au declarat: "Remarcăm cu surprindere că în topul celor mai
• Prezenţa la vot pe partide
Potrivit IPP, în cadrul sesiunii legislative februarie - iunile 2009, media de prezenţă în Camera Deputaţilor a fost de 66%, în timp ce la Senat a fost ceva mai scăzută, de 60%. Pe partide, la Camera Deputaţilor situaţia este următoarea: Grupul minorităţilor 77%, PD-L (72%), UDMR (71%), PSD (63%) şi PNL (57%). La Senat, situaţia prezenţelor este următoarea: PD-L (70%), Grupul minorităţilor (65%), UDMR (58%), PSD (56%) şi PNL (50%).