Euforia generată de acordul european menit să rezolve criza datoriilor s-a evaporat repede şi rămâne întrebarea dacă liderii regiunii se vor înţelege vreodată în privinţa măsurilor necesare pentru soluţionarea problemelor, respectiv dacă vor avea încă o şansă să facă acest lucru, potrivit unui editorial Bloomberg.
După creşterile iniţiale, pieţele au demonstrat o lipsă de încredere în determinarea UE de a proteja guvernele solvabile de problemele financiare care afectează ţările vulnerabile din zona euro.
Italia, a treia mare economie din zona euro, a fost nevoită, vineri, să plătească randamente record la o emisiune de obligaţiuni, iar costul datoriilor ţării continuă să crească.
Liderii europeni au recunoscut că un plan credibil trebuie să includă o revizuire amplă, în scădere, a datoriilor Greciei către creditorii privaţi, recapitalizarea sistemului bancar şi garanţii pentru obligaţiunile guvernamentale.
Dar, amploarea măsurilor este greşită, conform analiştilor Bloomberg.
Dacă va fi aplicat, planul va reduce datoriile totale ale Greciei cu sub 50%, va recapitaliza băncile cu 106 miliarde de euro şi va extinde capacitatea fondului de stabilitate la 1.000 de miliarde de euro.
Bloomberg notează că amploarea reducerii datoriilor elene ar fi trebuit să fie mult mai mare, iar Europa are nevoie de un fond de salvare de minimum 3.000 de miliarde euro ca să asigure recapitalizările şi să acopere necesarul de finanţare pentru guvernele din zona euro.
Analiştii Bloomberg mai spun că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi oficialii Băncii Centrale Europene au blocat singura opţiune credibilă, cea susţinută de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, şi anume un angajament al BCE de a cumpăra la nevoie obligaţiuni guvernamentale de ordinul miilor de miliarde de euro.