BLOOMBERG: Ritmul de creştere economică în Europa de Est riscă să încetinească în următorii ani

Amalia Ionescu
Internaţional / 21 mai 2017

Ritmul de creştere economică în Europa de Est riscă să încetinească în următorii ani

Chiar dacă unele state din Europa de Est înregistrează cele mai importante creşteri de la criza financiară din 2008, avansul vine cu un cost: inflaţia rămâne scăzută şi ţări ca România şi Polonia se confruntă chiar cu cea mai îndelungată perioadă de declin al preţurilor, în timp ce ratele dobânzilor sunt la un nivel record scăzut în regiune, arată o analiză realizată de Bloomberg şi citată de Agerpres.

Dar în condiţiile în care economiile din regiune funcţionează aproape de potenţialul lor, autorităţile sunt în stare de alertă din cauza efectelor revenirii inflaţiei. Şi în timp ce datele preliminare arată că avansul PIB-ului în toate cele şase state din Europa de Est a depăşit nivelul din zona euro în primul trimestru din 2017, ritmul de creştere riscă să se reducă, avertizează analiştii de la "Capital Economics Ltd".

Conform principiului "Goldilocks" (ceva trebuie să se încadreze în anumite limite, în opoziţie cu atingerea extremelor), perioada de creştere solidă însoţită de inflaţie scăzută, de care s-a bucurat regiunea în ultimii ani, ajunge acum la sfârşit, explică Liam Carson, analist la "Capital Economics" în Londra. Acesta afirmă: "Se pare că 2017 ar putea fi anul de vârf al creşterii economice în Polonia, Ungaria şi România".

Limitările legate de capacitate devin o piedică în Europa de Est, cu un PIB combinat de aproape 1.000 de miliarde de dolari.

Lipsa forţei de muncă va afecta creşterea economică, iar orice noi măsuri de stimulare vor înrăutăţi doar riscurile inflaţioniste, într-o perioadă în care redresarea de pe piaţa materiilor prime majorează deja preţurile.

Luna aceasta, Comisia Europeană a estimat pentru anul viitor o încetinire a creşterii în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovenia, şi o uşoară accelerare în Cehia.

Guvernele din Europa de Est depind de măsurile de politică monetară şi fiscală pentru a stimula creşterea economică, care anul trecut a fost afectată de nivelul mai scăzut de fonduri europene absorbite. Măsurile - de la majorarea alocaţiilor pentru copii în Polonia, la multiplele reduceri de TVA din România - au stimulat cheltuielile de consum şi au ajutat la reducerea decalajului faţă de statele mai bogate din Europa Occidentală.

Dar riscul apariţiei dezechilibrelor forţează băncile centrale să renunţe la înăsprirea politicilor monetare. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut autorităţilor să se pregătească pentru reducerea măsurilor de stimulare.

Toate economiile din Europa de Est - cu excepţia Estoniei - operează la sau peste capacitate completă, conform estimărilor FMI, fiind expuse la creşterea inflaţiei.

Banca Centrală a Cehiei a eliminat în aprilie pragul minim de 27 de coroane pentru un euro, stabilit în noiembrie 2013, permiţând flotarea liberă a monedei naţionale. Decizia vine după ce în februarie rata inflaţiei a ajuns la 2,5%, peste ţinta Băncii Cehiei, de 2%.

Polonia şi România aşteaptă momentul potrivit să încheie perioada record în care nu s-au modificat ratele dobânzilor.

Datele de la începutul lui 2017 "arată clar că nu mai există spaţiu sau necesitatea unor politici stimulative", a declarat Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României.

Totuşi, regiunea a depăşit perioada de încetinire din 2016, înregistrând în primul trimestru din 2017 creşteri anuale ce variază de la 2,9% în Cehia la 5,7% în România. Ritmul de creştere al economiei Ungariei a fost mai mult decât dublu - 4,1% - în timp ce expansiunea Poloniei a accelerat la 4%.

Monedele din Europa de Est au avut luna trecută cinci din cele mai bune şase performanţe faţă de euro din pieţele emergente, pe fondul aprecierii semnificative a zlotului polonez şi a forintului ungar.

"Ratele de creştere ar trebui să fie susţinute anul acesta deoarece ele sunt sprijinite de majorarea absorbţiei de fonduri europene. Dar ne punem întrebări privind viitoarele evoluţii, ţinând cont că intrările de fonduri în regiune ar putea fi afectate de efectele Brexitului", avertizează Simon Quijano-Evans, analist în Londra la "Legal & General Investments Management Ltd".

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Cu alte cuvinte....crestere economica....

    Inflatie scazuta.... 

    dobanzi mici 

    Unde va credeti? Bancutele noastre sa nu pape nimic?.Ha frana fraierilor ca vi se urca la cap 

    Doua peste cap Bnr ului sa se trezeasca ca scapa lucrurile de sub control si saracii devin clasa de mijloc...tocmai in Romania

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
unnpr.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

14 Mar. 2025
Euro (EUR)Euro4.9768
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5625
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1610
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9082
Gram de aur (XAU)Gram de aur439.0006

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

aages.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
energyexpo.ro
hipo.ro
solarenergy-expo.ro
pptt.ro
thediplomat.ro
tophotelawards.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb