"BNR a favorizat practicile ilegale privind creditarea în franci elveţieni"

• Interviu cu avocatul Gheorghe Piperea

Banca Naţională a României (BNR) nu este principala instituţie vizată de procesul pe care avocatul Gheorghe Piperea doreşte să îl intenteze mai multor instituţii din sectorul bancar din ţara noastră, aceasta urmând să fie chemată în judecată alături de opt bănci comerciale pentru că a favorizat practicile ilegale ale băncilor privind creditarea în franci elveţieni din anii 2006-2007, ne-a declarat domnia sa.

Regulamentele Băncii Centrale au permis băncilor să îşi elaboreze regulamente interne prin care să diminueze riscurile aferente creditelor în franci elveţieni, comparativ cu cele în lei sau euro, potrivit avocatului.

Gheorghe Piperea a anunţat luna trecută că intenţionează să dea în judecată BNR, alături de mai multe bănci comerciale, pentru eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit şi repararea prejudiciului cauzat de aplicarea acestora. Domnia sa a anunţat că alianţa procesuală pe care doreşte să o creeze urmează să atace inclusiv denominarea în franci elveţieni a creditelor pe care clienţii le-au putut contracta de la bănci, din cauză că acestea au dus la dublarea ratelor între anii 2009 şi 2013, ca urmare a aprecierii monedei de la 1,7-2,2 lei, la începutul perioadei, la aproape 3,7 lei, până în urmă cu câteva luni.

Gheorghe Piperea ne-a acordat un interviu în care ne-a vorbit despre stadiul procesului, pentru care a strâns, până în prezent, 3.000 de adeziuni.

Reporter: Ce v-a determinat să acţionaţi în judecată BNR?

Gheorghe Piperea: Banca Naţională nu este principala ţintă a acestui proces. Aceasta va fi chemată în judecată alături de opt bănci comerciale, pentru că a favorizat, fie direct, fie indirect, prin omisiune, practicile ilegale din anii 2006 şi 2007 cu privire la creditarea în franci elveţieni. În primul rând, băncilor comerciale nu ar fi trebuit să li se permită să acorde credite denominate în franci elveţieni, această monedă fiind una exotică. Este adevărat că oficialii BNR au făcut o serie de declaraţii prin care sfătuiau populaţia să nu contracteze astfel de credite, dar nu au întreprins nimic prin care să oprească acest tip de creditare. Nu am înţeles de ce s-a permis denominarea unor credite acordate pe 25 de ani într-o monedă străină. Acest lucru înseamnă să treci întregul risc al devalorizării monedei naţionale pe umerii clienţilor, care îşi încasează veniturile în lei, cealaltă parte a contractului, respectiv banca, fiind acoperită în totalitate. Apreciez deciziile autorităţilor din Croaţia şi Ungaria, ţări membre ale Uniunii Europene, care au decis că, de acum înainte, nu vor mai accepta acordarea de credite decât în monedele lor naţionale, kuna, respectiv forintul.

În ceea ce priveşte creditul în franci elveţieni, mai există un element, mult mai grav decât riscul valutar. Francul elveţian nu este doar o monedă caracterizată de exotism, ci şi una de refugiu. În perioadele de criză financiară, oamenii aleg să investească în aur şi franci elveţieni, ceea ce face ca preţul lor să crească, iar băncile ştiau aceste lucruri şi în perioada 2006-2007.

Cel de al treilea factor, care dovedeşte tăinuirea din partea BNR, este că, în perioada respectivă, regulamentele Băncii Centrale permiteau băncilor să îşi elaboreze regulamente interne prin care să diminueze riscurile aferente creditelor în franci elveţieni, comparativ cu cele în lei sau euro. Pentru a acorda credite, băncile efectuează analize de rating, care conţin două elemente principale şi anume veniturile solicitantului şi istoricul acestuia ca debitor, pe de o parte, şi perspectivele sale pentru perioada pe care solicita creditul, pe de alta. Dacă analiza de rating arată că un solicitant de împrumut este prea mare, atunci banca fie refuză să îi acorde creditul, fie îi oferă o sumă mai mică decât cea pe care a cerut-o.

Situaţia pe care mi-au relatat-o zeci de persoane este că băncile le-au spus că nu se califică pentru un credit în valoare de 100.000 euro care să fie acordat în lei sau euro, dar sunt eligibili pentru unul în franci elveţieni.

Dacă acest lucru a fost posibil, înseamnă că băncile au avut regulamente interne conforme cu regulamentele BNR, care nu a făcut nimic în privinţa acestei diferenţieri. Fie cineva din sistemul bancar a observat această lacună de reglementare, caz în care BNR ar fi trebuit să intervină şi să elimine lacuna, fie Banca Centrală a lăsat lucrurile aşa cu bună ştiinţă. Creşterea creditării în franci elveţieni a fost explozivă, unele bănci urcând puternic în clasamentul instituţiilor de credit, după valoarea activelor, în urma acesteia.

Băncile au făcut afaceri foarte profitabile în urma creditării în franci elveţieni, ai căror principali beneficiari au fost cei care le conduceau. Iar acum BNR ne spune că, în cazul în care băncile ar elimina clauzele abuzive din contractele de credit, ar putea să sufere deponenţii, pentru că băncile le vor imputa pierderile. Nu înţeleg de ce s-ar întâmpla acest lucru. Dacă statul nu ajută băncile printr-un bail-out, de ce trebuie să se apeleze la banii deponenţilor, printr-un bail-in? De ce Banca Naţională nu impută aceste pierderi celor care au luat deciziile care le-au provocat?

Nu mă refer la întreg sistemul bancar, nu este vorba despre subminarea acestuia, ci despre a obliga băncile care au abuzat de puterea lor economică să plătească pentru acest lucru.

Reporter: Un argument invocat, inclusiv de către BNR, este că persoanele care au contractat credite au semnat contractele aferente în cunoştinţă de cauză...

Gheorghe Piperea: Contractul de credit este un contract de adeziune, care nu se negociază. Vrei creditul, semnezi. Dacă nu o faci, nu primeşti împrumutul solicitat. Unele bănci permiteau negocierea, dar percepeau un comision destul de consistent pentru acest lucru.

Apoi, un contract poate să fie considerat lege a părţilor dacă este realizat în mod legal. Or, un contract nu este realizat legal când conţine clauze abuzive sau alte elemente care aduc atingere interesului public sau bunelor moravuri.

Foarte mulţi dintre cei care au contractat credite nu au avut altă opţiune decât să semneze contractele în cauză, pentru că altfel riscau să piardă avansul pe care îl plătiseră deja. Acest argument invocat de BNR ar fi fost potrivit acum câteva decenii, când băncile erau printre cele mai credibile instituţii, ceea ce nu mai este valabil în prezent.

Unii dintre noi nu mai suntem atât de naivi încât să credem astfel de argumente, după ce am văzut ce se poate întâmpla în urma victoriilor în instanţă împotriva băncilor.

Reporter: În ce stadiu se află procesul?

Gheorghe Piperea: Până în prezent, am strâns 3.000 de adeziuni. Am fixat o ţintă de 10.000 de semnături, pentru că vrem să arătăm că nu este vorba despre câteva persoane care nu au ştiut ce au semnat, nici despre intenţia unor indivizi să submineze sistemul bancar, ci despre o problemă a societăţii româneşti. O problemă care nu afectează doar actuala generaţie, ci şi pe cea viitoare, care va trebui să plătească şi ea aceste credite. Numărul persoanelor cu credite în franci elveţieni este cuprins între 100.000 şi 150.000.

Să nu uităm şi de contractele de credit în alte monede, care sunt "împănate" de clauze abuzive. Aici vorbim despre cinci milioane de debitori bancari. Întreaga clasă activă din România este interesată de acest proces.

Reporter: Cum vedeţi dorinţa băncilor ca decizia finală în procesele privind clauzele abuzive să aparţină Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ)?

Gheorghe Piperea: Unele bănci probabil că îşi doresc ca procesele să se judece la ÎCCJ pentru că au câştigat majoritatea lor. În schimb, altele mă îndoiesc că vor acest lucru, având în vedere că toate deciziile Înaltei Curţi au fost în defavoarea lor. Probabil că este vorba despre dorinţa unei bănci, nu a întregului sistem, care s-a întipărit în opinia unui avocat care nu a citit decât o singură pagină de drept civil scrisă de un autor de drept francez şi nu a mai văzut imaginea de ansamblu. Cu excepţia Franţei, toate celelalte state europene au o reglementare a clauzelor abuzive, permit procese colective şi efecte retroactive. Iar procesele se judecă într-un singur loc, la tribunalul sau Curtea de Apel în circumscripţia căreia îşi are sediul profesionistul.

Nu îmi este clar ce va spune Guvernul în Scrisoarea de intenţie către Fondul Monter Internaţional, însă nu se poate referi decât la acele texte din Legea nr. 193 din anul 2012 care au tot fost amânate şi care afirmă că doar două categorii de reclamanţi care pot să iniţieze aceste procese şi anume Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi organizaţiile de protecţie a consumatorilor care întrunesc o serie de condiţii. Din câte ştiu, nu există decât o singură organizaţie de acest fel. Procesele aveau loc la tribunale, cu apel la Curtea de Apel şi recurs la ÎCCJ, deci tot la Înalta Curtea ajungeau. Locul de judecată îl reprezintă tribunalul şi Curtea de Apel din circumscripţia unde se află sediul băncii. Potrivit reglementărilor în cauză, efectele erau pentru viitor, fiind vorba despre o acţiune în încetare, nu una de despăgubire. În consecinţă, nu am înţeles de ce aceste procese ar trebui să se judece la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

O ideea vehiculată a fost ca atât fondul, cât şi recursul să se judece la ÎCCJ, ceea ce ar însemna zeci de mii de procese care să se judece la Curtea de Casaţie. Nu ştiu ce judecător ar fi încântat de această perspectivă.

Băncile implicate în procese privind clauzele abuzive au preferat situaţiei în care un singur tribunal s-ar fi pronunţat şi ar fi impus la modificarea contractelor care conţine clauze abuzive situaţia din prezent, în care pot fi date în judecată la 41 de tribunale, pentru că legislaţia privind protecţia consumatorilor prevede că este competent atât tribunalul de la sediul profesionistului, cât şi cel de la domiciliul reclamantului. În plus, se pot pronunţa şi judecătoriile, nu doar tribunalele, pentru că, potrivit legii în vigoare, dacă valoarea pretenţiei este mai mică de 200.000 lei, instanţa competentă este judecătoria aferentă.

Din această cauză, în acest moment au loc procese la aproximativ 200 de instanţe. O astfel de situaţie este benefică pentru firmele de avocatură care percep onorariu pentru fiecare proces în parte. Aceste firme sunt cele care se opun unei modificări a reglementărilor în vigoare.

Din punctul meu de vedere, nu este nicio problemă dacă procesele se judecă la ÎCCJ, pentru că la această instanţă majoritatea judecătorilor s-au pronunţat în favoarea consumatorilor.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 20 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.08.2013, 00:41)
domnule avocat, vreau sa ma alatur demersului dumneavoastra si sa semnez adeziunea.
cand am luat creditul, ofiterul bancar mi-a recomandat foarte puternic sa il iau in franci, desi puteam sa il iau in euro sau lei, insa am mers pe recomandarea bancii.
acum am o rata de 22 de milioane de lei vechi, care este mai mare decat salariul meu.
va multumesc pt demers. probabil ca sunt si altii ca mine, o sa sun la biroiul dvs sa aflu cum pot sa ma alatur efectiv acestui demers al dvs.
2. Cu sare si piper...
(mesaj trimis de Peperoni în data de 29.08.2013, 08:05)
Dnul avocat nu isi face dact PR atat cat pentru fiecare dosar procesat incaseaza 2-300 de euro. La 3000 de adeziuni mai incaseaza inca un milion. Easy money.
Mai grava este insa miza adevarata din spatele demersului: atacarea guvernatorului BNR, candidatul care l-ar spulbera pe Crin Antonescu. Sa ne spuna dl Piperea ca lucrurile stau altfel...ca tov Vosganian, tot de la liberali, nu i-a facut cadou administrarea juridica de la Oltchim...probabil singurul caz in care dl piperea nu a mai luat bani de la amarati, pentru ca i-a dat afara someri din pix...
Hal Robin Hood!
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 29.08.2013, 08:35)
  Maaaama!
  Ce misto!
  Impusca trei iepuri deodata!
  Il pune pe Antonescu presedinte, ia banii de la amarati si ia si Oltchim.
  Ce minte!
  2.2.  Mai ce destept esti tu! (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Copp în data de 29.08.2013, 10:18)
  Inscaunarea lui Isarescu ar fi bomboana de pe coliva. Securismul autohton ar dovedi inca odata ca nu-si schimba decat stapanul, practicile si slugarnicia ramanand aceleasi. La fel cum niste derbedei semnau cedarea pe proces verbal a Insulei Serpilor, intronizarea principalului asasin economic al Romaniei ar fi dovada suprema a ideologiei lu' "sa traiti"!
  Haidi bre, ma lasi?
  2.3.  Banii ii facem mai usor fiind de partea bancilor (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 29.08.2013, 14:01)
  Am castga mai mult daca am avea incredere si i-am credita pe cei care incearca sa ne ajute.
  PS Si cine mai era in stare sa faca lumina in dezastrul de la Oltchim?
  2.4.  esti varza (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de Bucur Florin în data de 29.08.2013, 14:02)
  1.Daca d-nul Piperea nu ar lua 2-300 euro per dosar de la "amarati" cum zici tu, amaratii ar fi CU MULT MAI AMARATI - nu ti-ar conveni cap patrat sa dai 2-300 euro si sa scapi de plata a 30.000 euro?
  2. Nu e easy money, e vorba de o lupta asidua de 2-3 ani cu justitia romana pentru a castiga dreptul cuvenit.
  3. Domnul Piperea nu i-a bani de la amarati, ci ajuta amaratii , care amarat inseamna client inselat de o banca a carei proceduri de acordare a creditului au fost avizate de BNR.
  4. Piperea a candidat ca independent
  5. Nu sunt sustinator al lui Piperea , tin cu dreptatea si cu cel care lupta contra abuzurilor , adica cu Piperea
  6. Piperea ataca BNR , pt ca este principalul vinovat
  7. De ce nimeni din conducerea BNR refuza talk -show-urile in care este invitat si Piperea? raspuns "de frica sa nu ii matraseasca in fata poporului".
  2.5.  treziti-va (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de lia în data de 29.08.2013, 18:50)
  e bine sa ne trezim si sa fim uniti, nu sa stam sa calculam banii d-lui piperea
  2.6.  Chiar asa ! (răspuns la opinia nr. 2.5)
  (mesaj trimis de Lucia - debitor credit CHF în data de 30.08.2013, 12:33)
  Treziti-va, romani! Bancile ne-au bagat pe gat francii elvetieni si am ajuns numai noi, debitorii, sa ne cocosam rau de tot de povara cresterii cursului CHF. Bancile sunt bine merci in continuare! Revoltator este gandul ca vor ajunge si copiii nostri sa duca povara asta. Fiti solidari romani! Cineva lupta pentru dreptatea noastra!
  2.7.  Chiar asa ! (răspuns la opinia nr. 2.5)
  (mesaj trimis de Lucia - debitor credit CHF în data de 30.08.2013, 12:59)
  Treziti-va, romani! Bancile ne-au bagat pe gat francii elvetieni si am ajuns numai noi, debitorii, sa ne cocosam rau de tot de povara cresterii cursului CHF. Bancile sunt bine merci in continuare! Revoltator este gandul ca vor ajunge si copiii nostri sa duca povara asta. Fiti solidari romani! Cineva lupta pentru dreptatea noastra!
  2.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de daniel în data de 31.08.2013, 20:21)
  daca ai avea o intarziere de 49 de zile si vine executorul la usa .....desi normele BNR spun de 90 de zile, ....cine are dreptate Dl Piperea , banca, eu sau nu intereseaza pe nimeni desi se face un abuz......in romania mori cu dreptatea in mana respect pentru cei ce au curaj sa se opuna unui sistem corupt si slugarnic,
  2.9.  acțiune/reacțiune (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anda în data de 01.09.2013, 13:42)
  Peperoni, dacă ai avea rata la bacă mai mare decât venitul tău lunar, tot același curaj ai avea? Ce inseamnă 200—300 de euro, tarif pe dosar, comparativ cu aproape 25 de mil lei vechi RATĂ pe lună timp de 30 de ani?
  La ce bancă lucrezi?
  2.10.  bravo, Bucur Florin! (răspuns la opinia nr. 2.4)
  (mesaj trimis de anda în data de 01.09.2013, 13:47)
  Cine nu are credit la bancă să nu comenteze! Vă faceți de râs!
3. fără titlu
(mesaj trimis de Client în data de 29.08.2013, 09:09)
BNR este cea care trebuie sa verifice si sa avizeze toate produsele vandute de banci. Prudenta bancara inseamna, printre altele, sa nu acorzi credit cu dobanda promo la grad maxim de indatorare, intrucat eclar ca dupa perioada pomo, cand dobanda se dubleaza, clientul nu se mai incadreaza. Sa acorzi credite in moneda exotica al carei curs nu-l poti prevedea, controla sau influenta e si asta o capcana prin care s-au "agatat" bancile ca si dobanda promo. La astea se adauga incalcarea drepturilor si protectie consumatorilor prin clauze abuzive care dau drepturi nelimitate bancilor! Sunt si retardati/oameni platiti ai bancilor care cica "ai semnat, platesti". Pai am semnat mizand pe buna credinta a partenerului, in speta BANCA. Eu daca ma duc la doctor prezum ca diagnosticul va fi cel corect si oricum nu am pregatirea necesara sa-l contest. Deasemenea nu pot fi si electrician si instalator si constructor si banchersi judecator etc etc. Sunt consumator cu cunostinte minime in domeniul abordat de nevoie!
BNR SA RASPUNDA IN SOLIDAR CU BANCILE PE CARE LE-A FAVORIZAT FARA JENA SI INCA O FACE!
1. 3.1. abuzuri (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de danielnexi în data de 01.09.2013, 21:40)
  daca ma uit pe raspunsul celor de la C.R.B. volksbank nu a declarat comisionul de risc pana in 2010 pe motiv ca nu se putea. Daca te gandesti ca acesta era trecut cu vederea de BNR, pentru a putea da credite mai mari, inseamna ca au favorizat bancile.......si momentan dau din umeri....
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.08.2013, 13:54)
credit europe bank a mutat credkitele de pe credit europe ifn pe credit europe olanda. intreb pe la toate ghiseele bancii ce inseamna acest lucru si care sunt consecintele lui si mi s-a raspuns sec ca astfel de lucruri nu ma intereseaza pe mine ca debitor, tot ce trebuie sa stiu este ca sunt dator credit europe. si atat! imi este greu sa cred ca o astfel de operatiune financiara este facuta fara motiv. cine poate sa ofere raspunsul in cond in care banza refuza?
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Dodo în data de 29.08.2013, 14:23)
  Fa sesizare la BNR si ANPC
  4.2. cesiune de creanta (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 30.08.2013, 00:36)
  Citeste (noul)COD CIVIL Art.1566-1580
5. a calculat cineva?!?
(mesaj trimis de unu în data de 31.08.2013, 12:47)
dragi cititori..urmaresc cu interes declaratiile domnului avocat..si tot nu inteleg ce vrea sa obtina..asa mai pe romaneste! vrea cumva solutia din Croatia in care s-au transformat creditele in Kuna si la dobanda de KUNA?!? pai ia faceti un exercitiu..transformati creditul in franci in lei ..chiar si la cursul din 2007 si aplicati dobanda de lei..adica un 7 sau 8 %.. pai v-ati sinucis din start cand veti vedea cat este rata in lei..cu mult mai mare decat cea care o platiti acum in franci.. pt ca dobanda la un credit ipotecar in franci e cam 3,5% (ACUM)... fata de dublu cat veti avea in RON..deci DL. AVOCAT..spuneti pe limba poporului..care va fi rezultatul final.. sau chiar credeti ca veti pastra rata lunara de acum la cursul de atunci..adica mai pe romaneste. un credit in RON la 3,5% dobanda!!!!! ar fi caz unic in EUROPA.. hai sa traiti bine!!!
1. 5.1. probabil ca nu !! (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de un_tip în data de 03.09.2013, 22:59)
  si ar fii mai convenabil in franc, in conditiile in care cursul acestuia nu se poate prevedea, controla sau influenta?
  ex:
  2007 - 1 chf=2,1/2,2 ron
  2013 - 1 chf=3,7/3,8
  ia in calcul in acest exercitiu si cursul, poate asa nu mai da cu virgula !
6. franci elvetieni
(mesaj trimis de DANIELA în data de 06.09.2013, 09:07)
as dori sa semnez si eu adeziunea, avand in vedere ca atunci cand am luat creditul mi-a fost efectiv indoctrinata ideea ca e cel mai bun, are dobanda cea mai mica, cursul cel mai mic si stabil si mai ales ca nu ma incadrez pt suma de 70.000 euro(echivalentul de atunci a francilor) la credit in EURO sau LEI. Si ne consideram mintit de banca.Mentionez ca am luat creditul al un curs de 1.9 lei=1 franc cu un total de 1.400 ron si acum platim aproximativ 2.600 ron