BNR a majorat dobânda-cheie la 1,75%

• Dobânzile reale continuă să fie puternic negative • BNR: "Inflaţia îşi va prelungi trendul crescător până spre mijlocul anului viitor" • Potrivit BNR, inflaţia va reveni în intervalul ţintă abia în vara lui 2023

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, ieri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25%, la nivelul de 1,75% pe an, menţinerea dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% şi majorarea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,50% de la 2%, decizii menite să contracareze avansul continuu al inflaţiei. De asemenea, BNR a decis, ieri, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la 8% la lei şi 5% la valută şi păstrarea unui control strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

Analiştii din piaţă anticipau o majorare a dobânzii-cheie la 2% - era luată în calcul inclusiv o majorare de 75 de puncte de bază - după creşterea de 25 de puncte de bază din octombrie, acesta fiind şi consensul din sondajul Bloomberg. Majorarea ratei-cheie la 2% era văzută ca o acţiune preventivă venită inclusiv pe fondul unor majorări mari de dobândă operate în celelalte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est.

Amintim că banca naţională a Cehiei a oferit o surpriză majoră săptămâna trecută, crescând dobânda-cheie cu 125 de puncte de bază, la 2,75%. Prognoza inflaţionistă din Cehia presupune noi majorări de dobândă la orizont în condiţiile în care inflaţia este aşteptată să ajungă la o rată anuală de 7% la finalul anului. Totodată, Polonia a majorat rata-cheie, la ultima şedinţă a băncii centrale, cu 75 de puncte de bază.

La şedinţa de ieri, Consiliul BNR a aprobat, de asemenea un nou raport trimestrial asupra inflaţiei, care va fi publicat mâine pe site-ul băncii centrale. Conform BNR, traiectoria ratei anuale a inflaţiei a fost din nou revizuită, considerabil, în sens ascendent, "mai cu seamă pe termen scurt".

Comunicatul băncii centrale cu deciziile de politică monetară arată că "rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi prelungească trendul pronunţat crescător până spre mijlocul anului viitor".

"Rata anuală a inflaţiei a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului ţintei în luna septembrie, urcând la 6,29 la sută, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25 la sută în august şi 3,94 la sută în iunie. Accelerarea creşterii ei pe parcursul trimestrului III a fost antrenată mai cu seamă de componente exogene ale IPC, similar evoluţiilor din prima parte a anului. Principala contribuţie a aparţinut, de această dată, majorării considerabile a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, căreia i s-au alăturat influenţe venite din continuarea scumpirii combustibililor şi din creşterea semnificativă a preţurilor legumelor în luna septembrie", precizează BNR în comunicat.

• BNR anticipează noi majorări la produsele energetice în trimestrul al patrulea din acest an şi primul trimestru din 2022

Banca centrală adaugă faptul că "prognoza actualizată evidenţiază o semnificativă înrăutăţire suplimentară a perspectivei inflaţiei pe aproape întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al şocurilor pe partea ofertei".

"Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi prelungească trendul pronunţat crescător până spre mijlocul anului viitor, implicit să urce mai mult deasupra intervalului ţintei şi peste valorile previzionate anterior, în principal ca efect al majorărilor ample anticipate a fi consemnate de preţurile produselor energetice în trimestrele IV 2021 şi I 2022, în contextul ascensiunii abrupte a cotaţiilor internaţionale. Ulterior, ea va cunoaşte însă o ajustare descrescătoare relativ alertă, revenind în trimestrul III 2023 în interiorul intervalului ţintei, pe fondul unor ample efecte de bază, precum şi în condiţiile creşterii probabil mult mai lente a excedentului de cerere agregată, pe o traiectorie sensibil mai joasă decât cea prognozată în august", arată BNR.

În comunicatul băncii centrale se mai arată că "măsurile privind compensarea creşterii şi plafonarea preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, prezumate a fi aplicate temporar în cursul acestei ierni, imprimă un caracter fluctuant evoluţiei prognozate a ratei anuale inflaţiei pe orizontul scurt de timp - creştere în octombrie 2021, urmată de scădere în noiembrie şi apoi de o altă majorare în aprilie 2022, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte".

"Modul de includere în calculul IPC a impactului acestora este încă incert. Incertitudini şi riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, precum şi din blocaje în lanţurile de producţie şi aprovizionare, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial", spune banca centrală.

• "Surse importante de incertitudini şi riscuri rămân conduita politicii fiscale şi absorbţia fondurilor europene"

Conform BNR, surse importante de incertitudini şi riscuri rămân conduita politicii fiscale şi absorbţia fondurilor europene, în special cele din PNRR, în contextul crizei politice şi a variabilelor necunoscute precum cea de-a doua rectificare bugetară şi coordonatele proiectului de buget pentru 2022.

Aceste două variabile trebuie "să certifice accelerarea în perspectivă a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în contextul procedurii de deficit excesiv", potrivit BNR.

Banca centrală adaugă că necunoscute sunt şi procedurile de natură juridică şi tehnică ce se cer a fi finalizate pentru obţinerea prefinanţării din fondurile aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă, dar şi soarta ţintelor şi jaloanelor ce condiţionează primirea ulterioară a tranşelor de finanţare.

"Incertitudini şi riscuri semnificative decurg, însă, şi din conduita viitoarea a politicii fiscale, date fiind, îndeosebi, coordonatele recentei rectificări bugetare şi eventuala prelungire a instabilităţii mediului politic intern, de natură să pericliteze consolidarea bugetară - proces vital pentru stabilitatea macroeconomică. O sursă de incertitudini şi riscuri rămâne absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, importantă din această perspectivă fiind finalizarea aprobării Planului naţional de redresare şi rezilienţă, precum şi a procedurilor de natură juridică şi tehnică ce condiţionează începerea atragerii sumelor alocate. Riscuri semnificative continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, precum şi din blocaje în lanţurile de producţie şi aprovizionare, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial'', se menţionează în comunicat.