BNR a redus cu 0,25 puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară

George Marinescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 8 iulie

BNR a redus cu 0,25 puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară

English Version

În urma reducerii, dobânda de politică monetară revine la nivelul de 6,75% atins în noiembrie 2022 Rata dobânzii de politică monetară a fost 7% în perioada 11 ianuarie 2023 - 7 iulie 2024

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, a decis vineri 5 iulie 2024 scăderea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 7% pe an, începând cu data de 8 iulie 2024, scăderea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75%, de la 8% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 6% pe an.

Pentru a lua această decizie, membrii Consiliului de Administraţie al BNR au luat în considerare mai mulţi factori printre care se numără rata inflaţiei, creşterea economică, creşterea Produsului Intern Brut, anumiţi indicatori financiari, dar şi riscurile şi incertitudinile pentru perioada următoare.

În ceea ce priveşte rata anuală a inflaţiei, membrii Consiliului de Administraţie al BNR au constatat că aceasta şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând la 5,12% la sută în luna mai, sub nivelul prognozat, în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum şi pe fondul continuării descreşterii dinamicii preţurilor alimentelor.

În comunicatul de presă emis de BNR se arată: "Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, în linie cu previziunile, reducându-se la 6,3% în luna mai, de la 7,1% în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare. (...) Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 5,8% în luna mai 2024, (...) iar rata medie anuală a inflaţiei IPC şi rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC s au redus în luna mai la 7,6%(...). Activitatea economică a crescut cu 0,4% în trimestrul I 2024, mai puţin decât s-a anticipat, după comprimarea cu 0,6% în trimestrul IV 2023, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar aşteptărilor.

Totodată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,1%, de la 3% în precedentele trei luni. Descreşterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să-şi accelereze creşterea în termeni anuali".

Decidenţii de la vârful BNR susţin că evoluţia exportului net şi-a mărit influenţa contracţionistă în trimestrul I 2024, pe fondul majorării uşoare a ecartului dintre variaţia pozitivă a volumului importurilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului exporturilor, care a rămas în teritoriul negativ, dar deficitul balanţei comerciale şi a menţinut totuşi constantă dinamică anuală, iar cel de cont curent şi-a redus-o considerabil faţă de trimestrul precedent.

Sursa citată menţionează: "Cele mai recente date şi analize indică o creştere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II şi vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în luna aprilie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul şi cea a vânzărilor auto moto au consemnat salturi ample în raport cu mediile trimestrului I 2024, producţia industrială s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrărilor de construcţii a urcat din nou la un nivel de două cifre, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului. Variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii şi-a mărit însă semnificativ ecartul pozitiv faţă de cea a exporturilor, în condiţiile unei majorări relativ mai pronunţate a acesteia în aprilie. Drept urmare, deficitul comercial şi-a accelerat puternic creşterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent s-a dublat în raport cu perioada similară a anului precedent, inclusiv pe fondul deteriorării balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare.

Pe piaţa muncii,efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în aprilie, într-un ritm alert, iar rata şomajului BIM s-a mărit doar uşor în aprilie-mai, până la 5,4%, rămânând sub nivelul mediu de 5,6% înregistrat în ultimele două trimestre ale anului precedent".

BNR mai precizează că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit evoluţia liniară în luna mai şi au înregistrat ulterior mici scăderi, că randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendentă moderată la mijlocul trimestrului II, dar au urcat şi au rămas apoi la nivelurile mai ridicate din luna aprilie, inclusiv în contextul fluctuaţiei aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, precum şi al evenimentelor politice din Europa, de natură să antreneze schimbări ale sentimentului pieţei financiare internaţionale şi ale percepţiei asupra riscului asociat regiunii. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în mai iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie.

Comunicatul băncii centrale menţionează: "Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 5,8% în aprilie, după scăderea la 4,7% în martie, iar în luna mai a rămas relativ constantă, la 5,7%, în condiţiile în care componenta în lei a continuat să-şi accelereze creşterea în acest interval, iar ritmul celei în valută a reintrat pe o traiectorie uşor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut la 68,8% în mai, de la 68,9% în martie 2024. Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, în principal sub influenţa efectelor de bază şi a modificărilor legislative din domeniul energiei, precum şi pe fondul decelerării creşterii preţurilor importurilor şi al ajustării descendente graduale a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt".

În ceea ce priveşte incertitudinile şi riscurile crescute care decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, BNR arată că printre acestea se numără execuţia bugetară deficitară din primele cinci luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, neimplementarea măsurilor fiscal-bugetare luate pentru consolidarea bugetară, deşi ne aflăm în procedură de deficit excesiv.

Sursa citată mai spune: "O sursă de incertitudini şi riscuri însemnate rămân, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate impactului prezumat a fi exercitat asupra preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice de recentele modificări legislative, precum şi evoluţiei cotaţiei ţiţeiului. Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice".

Consiliul de Administraţie a BNR reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse. Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 august 2024.

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
rpia.ro
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Oct. 2024
Euro (EUR)Euro4.9724
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5865
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2949
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9815
Gram de aur (XAU)Gram de aur399.9201

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
cnipmmr.ro
thediplomat.ro
hipo.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb