Banca Naţională a României a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 3,5% la 3,3%, şi a crescut cu 0,1 puncte procentuale estimarea pentru 2015, de la 3,2% la 3,3%, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
"În şedinţa de astăzi (marţi - n.r.), CA al BNR a analizat şi aprobat raportul trimestrial asupra inflaţiei. Documentul reconfirmă perspectiva plasării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în interiorul intervalului de variaţie, de +/-1 punct procentual asociat ţintei staţionare multianuale de 2,5%, începând din a doua parte a anului 2014. Astfel, potrivit noii proiecţii, rata anuală a inflaţiei se va situa la nivelul de 3,3% la finele anilor 2014 şi 2015, concomitent cu o evoluţie a ratei medii anuale a inflaţiei în apropierea ţintei staţionare multianuale", se arată în comunicatul detaliat al BNR transmis după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut în martie la 1,04%, de la 1,55% în decembrie 2013. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei a coborât la 2,8% în martie, de la 3,2% în luna precedentă, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (indicator relevant pentru asigurarea comparabilităţii la nivel european şi evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană) a fost de 2,3%, comparativ cu 2,6% în februarie.
Îmbunătăţirea activităţii economice din România continuă să fie impulsionată de dinamica pozitivă a exporturilor şi de evoluţia favorabilă a sectorului industrial, dar şi de consolidarea treptată a consumului, potrivit BNR.
Similar evaluărilor precedente, riscurile asociate acestei perspective provin cu preponderenţă din mediul extern, respectiv variabilitatea pe termen scurt şi mediu a apetitului pentru risc al investitorilor faţă de ansamblul economiilor emergente pe fondul evoluţiilor geopolitice şi regionale recente, continuarea procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar şi efectele ajustării conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale, se menţionează în comunicatul BNR.
În plan intern, riscurile şi incertitudinile vizează persistenţa rigidităţilor structurale ale economiei româneşti, ceea ce "reclamă" un ritm susţinut al reformelor convenite în cadrul acordurilor de finanţare cu instituţiile internaţionale.
Consiliul de Administraţie al BNR a decis marţi să menţină rata dobânzii de politică monetară la 3,5% pe an, precum şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei la 12% şi în valută la 18% ale instituţiilor de credit.
Banca centrală indică o acentuare a ritmului de creştere în termeni reali a împrumuturilor în monedă naţională concomitent cu adâncirea dinamicii negative a creditelor în valută, creşterea creditării totale a sectorului neguvernamental plasându-se astfel în continuare în teritoriu negativ.
Ponderea împrumuturilor în valută în soldul creditului acordat sectorului privat a coborât sub nivelul de 60% (59,5%) pentru prima dată în ultimii cinci ani, fiind de natură să contribuie la consolidarea mecanismului de transmisie a politicii monetare.