BNR este îngrijorată de inflaţie

Creşterea dobânzii de politică monetară este justificată de BNR prin înrăutăţirea contextul macroeconomic actual. Potrivit reprezentanţilor BNR, perspectivele asupra inflaţiei în perioada imediat următoare s-au înrăutăţit pe fondul amplificării riscurilor macroeconomice legate de politica bugetară în perioada electorală şi a atitudinii precaute a investitorilor faţă de pieţele emergente, cum este şi cea a ţării noastre.

Mai mult, majorarea veniturilor şi dinamica creditului neguvernamental au determinat o creştere a cererii peste performanţele ofertei agregate, ceea ce a accentuat dezechilibrul extern şi a propagat efectele inflaţioniste ale şocurilor externe. Competitivitatea externă a fost afectată de ritmul de creştere a salariilor (superior dinamicii productivităţii muncii) şi de presiunile asupra nivelului agregat al preţurilor.

Consiliul BNR consideră că este necesară o sporire a restrictivităţii politicii monetare, iar Banca Naţională va continua gestionarea fermă a lichidităţii de pe piaţa monetară prin intermediul operaţiunilor de piaţă.

Ţintele de inflaţie convenite împreună cu guvernul (3,8% pentru 2008 şi 3,5% pentru 2009, cu un interval de variaţie de +/- un punct procentual) sunt menţinute în continuare, iar BNR consideră că asigurarea unui grad de restrictivitate a condiţiilor monetare în sens larg, precum şi aplicarea unui mix restrictiv de politici economice vor determina formarea unor anticipaţii solide ale agenţilor economici şi ale populaţiei în contextul incertitudinilor ce afectează mediul economic internaţional.

Rezervele minime obligatorii atenuează rezultatele băncilor din dobânda primită pentru depozite

Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost, consideră că, date fiind actualele condiţii macroeconomice, Banca Naţională nu putea să reducă rata rezervelor minime obligatorii. "Este un cerc vicios, totuşi, pentru că menţinerea pe termen lung a actualelor rate de rezervă reduce pe fond eficacitatea acestei măsuri de politică monetară. Unii clienţi se pot împrumuta direct de la băncile străine şi chiar am observat o creştere a externalizării la creditele corporate. Dacă BNR nu va alinia condiţiile monetare la cele existente în Uniunea Europeană, acest lucru se va întâmpla şi pe piaţa creditelor de retail", ne-a mai declarat domnul Bogza.

Domnia sa consideră că deja au apărut efecte de distorsiune a pieţei, având în vedere că băncile străine au posibilitatea de a da credite mai ieftine decât cele româneşti. În opinia domnului Bogza, are loc o discriminare a băncilor româneşti, limitate de nivelul rezervelor minime obligatorii, care nu se aplică băncilor străine, acestea suportând un nivel al rezervelor minime obligatorii mult mai mic în ţara de origine.

Pe de altă parte, Radu Gheţea, preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor, nu crede că menţinerea nivelului rezervelor minime obligatorii va duce la o externalizare a creditelor. "Această situaţie nu mai este de actualitate cum s-a întâmplat acum un an când aveam limitarea la creditele în valută care erau înregistrate în străinătate la băncile-mamă sau la băncile-surori", ne-a declarat domnul Gheţea.

În ceea ce priveşte majorarea dobânzii de politică monetară, domnia sa consideră că în 3 - 4 luni se vor observa creşteri uşoare ale dobânzilor practicate de băncile comerciale, atât la credite cât şi la depozite, părere împărtăşită şi de Bogdan Baltazar, consultant financiar.

Domnul Baltazar atenţionează asupra faptului că, în cazul externalizării unui credit, banca din România trebuie să aducă o garanţie băncii din străinătate, garanţie care se adaugă la costul creditului. Domnia sa consideră că, dată fiind situaţia economică a României, toată lumea se aştepta la decizia BNR, însă este de părere că efectele vor fi destul de firave, în condiţiile în care inflaţia în trimestrul I pare să fie puternică.

Florin Cîţu, economist şef la ING, nu crede că decizia BNR va avea vreun impact asupra cursului, mai ales că era aşteptată în piaţă. "BNR a arătat că este îngrijorată de inflaţie. Acum ne-au dat o direcţie şi cred că dobânda va mai creşte cu 0,25 puncte procentuale în februarie", ne-a mai declarat domnul Cîţu. În opinia domniei sale, menţinerea nivelului rezervelor minime obligatorii va atenua rezultatele băncilor din dobânda primită pentru depozite.

Radu Crăciun, director de investiţii la "Interamerican", este de părere că decizia BNR de a creşte dobânda de politică monetară la 8% va furniza o motivaţie în plus băncilor comerciale să majoreze dobânzile. "O scumpire a dobânzilor la creditele în lei va duce la o creştere a creditelor în valută, iar problema care apare odată cu menţinerea nivelului rezervelor minime obligatorii este cum se vor finanţa băncile locale pentru a da aceste credite. Cu toate acestea, volatilitatea pieţei valutare, care este destul de ridicată, poate fi un factor descurajator pentru clienţi", ne-a declarat domnul Crăciun.