BNR: "FNGCIMM nu poate să aibă un risc similar cu o bancă"

Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) nu i se poate atribui un risc similar cu cel asociat unei instituţii de credit, având în vedere diferenţele privitoare la cadrele de reglementare prudenţială care guvernează activitatea celor două instituţii, se arată într-un răspuns transmis de Banca Naţională a României (BNR) deputatului Andreea Paul. Cerinţele prudenţiale aplicabile băncilor sunt foarte stricte comparativ cu cele aplicabile fondurilor de garantare, explică Banca Centrală.

Deputatul PDL transmisese, pe 12 noiembrie, o solicitare guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, referitoare la garanţiile acordate de FNGCIMM, care sunt supuse unui alt regim decât garanţiile emise de EximBank. Andreea Paul întreba de ce este necesară menţinerea nivelului de provizionare a creditelor acordate de băncile comerciale şi garantate de Fond şi de ce acestora nu li se aplică un regim similar celor ale băncii de stat. Domnia sa argumenta că acest lucru ar permite o scădere substanţială a dobânzilor finanţărilor acordate.

Andreea Paul nota: "Garanţiile oferite de FNGCIMM reprezintă cele mai lichide garanţii pe care băncile finanţatoare le pot obţine, acestea fiind acordate din fonduri puse la dispoziţie de statul român. Mediul de afaceri a resmiţit puternic efectele negative ale crizei economice: numărul de operatori activi de pe piaţă s-a redus, condiţiile de creditare s-au înăsprit, iar accesul IMM-urilor la creditare şi garantare a fost limitat. BNR obligă băncile comerciale ca pentru creditele acordate şi garantate de FNGCIMM să constituie provizioane, generând astfel costuri suplimentare care împiedică băncile să reia creditarea la un nivel adecvat".

Domnia sa continua: "Reamintesc că, în majoritatea ţărilor membre UE, o măsură de relansare rapidă a creditării a fost folosirea instrumentelor de garantare din fondurile statului. România a ajuns să aibă cea mai ridicată rată a creditelor neperformante din regiune, conform ultimului raport de ţară al Fondului Monetar Internaţional. Nivelul acesteia se ridica la 21,6% la finele lunii septembrie, în creştere cu 4,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Atât FMI, cât şi alte organisme şi instituţii internaţionale, precum Banca Mondială şi Iniţiativa Viena 2, au avertizat recent cu privire la această situaţie şi au cerut BNR să o rezolve de urgenţă. În plus, creditul acordat sectorului privat a cunoscut o scădere cu 7,8 miliarde lei în ultimul an, ajungând la 223 miliarde lei în septembrie 2013".

Ponderea finanţărilor acordate IMM-urilor s-a situat la aproximativ 40% din totalul creditului neguvernamental la finele lunii septembrie 2013, iar rata riscului de credit s-a majorat şi ea cu cinci puncte procentuale în ultimul an, ajungând la 31,8% în septembrie 2013, amintea parlamentarul.

Deputatul s-a interesat şi dacă Banca Centrală are în lucru un proiect care să elimine necesitatea constituirii provizioanelor pentru acest tip de împrumuturi sau să le reducă substanţial nivelul.

În răspunsul BNR, semnat de Mugur Isărescu, se afirmă că Banca Centrală a adoptat filtre prudenţiale care să asigure menţinerea acestor indicatori la aceleaşi niveluri, pentru a contracara scăderea semnificativă a nivelului provizioanelor, datorată exclusiv schimbării cadrului de reglementare care ar fi presupus o îmbunătăţire artificială a indicatorilor prudenţiali în condiţiile lipsei fundamentelor economice care să o justifice. "Precizăm că respectivele filtre prudenţiale influenţează exclusiv indicatorii prudenţiali urmăriţi de banca centrală în procesul de supraveghere, fără a avea un impact asupra raportărilor de natură contabilă", potrivit documentului, care continuă: "În consecinţă banca centrală nu mai are competenţa de a opera modificări ale cadrului de reglementare contabil în baza căruia se determină şi se înregistrează provizioanele contabile, acestea realizându-se numai în măsura în care Comisia Europeană adoptă amendamente ale regulamentului menţionaut anterior pentru alinierea la noile standarde promovate de International Accounting Standard Board".

În ceea ce priveşte aspectele metodologice legate de determinarea filtrelor prudenţiale (care au natura unor provizioane prudenţiale utilizate extracontabil pentru determinarea indicatorilor de prudenţă), reprezentanţii BNR menţionează că acestea sunt direct proporţionale cu riscul aferent împrumututatului sau, în condiţiile existenţei garanţiei, cu riscul aferent FNGCIMM.

Domniile lor precizează că procesul de reformă a cadrului prudenţial european, care urmează să fie implementat începând cu 1 ianuarie 2014 şi care vizează şi realizarea unei maxime armonizări a cerinţelor prudenţiale la nivel european, presupune eliminarea graduală, de către statele membre, a cerinţelor prudenţiale naţionale nearmonizate. "În acest context, banca centrală are în vedere reglementarea reducerii graduale, cu 20% pe an, a filtrului prudenţial începând cu 2014", subliniază oficialii BNR.

• BNR caută o soluţie "optimă" pentru reducerea ratei creditelor neperfomante

Andreea Paul a mai dorit să ştie şi ce măsuri are în vedere Banca Centrală pentru pentru diminuarea ratei creditelor neperformante. În răspunsul BNR se menţionează că, în prezent, au loc discuţii cu creditorii internaţionali pentru găsirea unei soluţii "optime" de rezolvare a acestei probleme, care este determinată nu numai de contextul economic intern în care îşi desfăşoară activitatea băncile. ci şi de lipsa unui standard metodologic acceptat la nivel internaţional de determinare a indicatorului nivelului acestora, care să elimine echivocul din analiza comparativă a situaţiei sectoarelor bancare naţionale.

Deputatul ne-a declarat că a primit răspuns la interpelare la o lună şi o săptămână după ce a transmis-o. "Eu am trimis solicitarea pe 12 noiembrie, aveau obligaţia să îmi transmită o reacţie în 15 zile, conform legii, şi mi-au răspuns abia acum, la o lună şi o săptămână", arată Andreea Paul.

Domnia sa ne-a mai precizat: "BNR ezită să răspundă concret la întrebarea de ce la garanţiile Eximbank nu sunt provizioane, în timp ce la FNGCIMM există. Eu am transmis trei intrebari clare si au răspuns partial. Mă voi gândi dacă voi mai înainta o cerere la BNR. Sincer, mă ajută şi un pic presiune a media".

Întrebată dacă această situaţie ar fi putut fi creată de faptul că numele fostului director al FNGCIMM, Aurel Şaramet, a implicat într-un scandal legat de mai multe fraude bancare, deputatul PDL ne-a spus că acest lucru nu este relevant. Domnia sa a explicat: "Nu au legătură una cu alta. Eu vorbesc despre funcţionarea unui sistem. De ce se provizionează creditele garantate de FNGCIMM, adică de stat, care presupune lichiditate foarte mare, risc aproape nul, iar creditele Eximbank nu sunt provizionate? Aici aveam o mare nedumerire".

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au audiat, în noiembrie 2012, în jur de 100 de persoane, printre care funcţionari bancari şi reprezentanţi ai Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECM), pentru o presupusă fraudă, estimată la 22 milioane de euro, potrivit unui comunicat. Învinuiţii din dosar erau acuzaţi că ar fi luat credite de la bănci cu garanţii obţinute de la FNGCIMM, în baza unor documente falsificate, destinaţia finanţărilor fiind achiziţia de utilaje, prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de către liderii grupării, potrivit DIICOT. Activitatea infracţională a fost sprijinită de către Aurel Şaramet, directorul FNGCIMM, Claudiu Cercel, vicepreşedintele BRD, Mihai Grigoroiu, Ionuţ Cătălin Roşu şi Andrei Atanasiu, angajaţi în cadrul MECMA şi Dragoş Florian Diaconescu, fost general al Centrului de Informaţii Externe (actuala Direcţie de Informaţii Externe), informa atunci DIICOT.

La începutul lunii trecute, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) l-a revocat pe Aurel Şaramet, din funcţia de director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).