BNR I-A CERUT LUI IOHANNIS SĂ NU PROMULGE LEGEA DĂRII ÎN PLATĂ Bogdan Olteanu: "Dacă băncile negociau cu clienţii, nu se mai ajungea la proiecte legislative"

Legea dării în plată ar fi putut să nu existe, dacă toate băncile ar fi negociat cu clienţii lor şi ar fi ajuns la înţelegeri care să le vină în ajutor consumatorilor, reiese din afirmaţiile făcute, vineri, de viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Bogdan Olteanu.

Oficialul Băncii centrale a menţionat: "Dacă există situaţii în care băncile nu au negociat cu clienţii, atunci acestea sunt greşite. Este extrem de important pentru toate băncile nu doar să discute cu clienţii, ci şi să ajungă la soluţii. Riscul pe care băncile şi-l asumă prin rigiditatea lor este tocmai cel al unei intervenţii legislative".

Legat de unele dintre discuţiile care au avut loc pe marginea Legii dării în plată, Bogdan Olteanu a precizat: "A stârnit multe dezbateri chestiunea sesizării organelor în drept asupra unor eventuale încălcări ale legislaţiei penale în legătură cu iniţierea proiectului de lege. Cunoaştem prevederile constituţionale referitoare la imunitatea parlamentară. Adoptarea unei legi, întreaga procedură parlamentară legată de adoptarea legii, voturile din comisii şi din plen nu sunt, nu pot fi şi nu trebuie puse în discuţie. Dincolo de aceste limite, sunt clare prevederile art. 267 al Codului penal, privitoare la omisiunea sesizării faptelor constatate de funcţionarul public în legătură cu serviciul. Art. 267 prevede obligaţia de a sesiza, nu de a comenta.

Dacă aducerea acestei chestiuni în dezbaterea publică a jignit, dacă afirmaţiile publice au jignit, cer eu scuze în numele colegilor mei. Am fost parlamentar, am condus Parlamentul, îi cunosc rolul în stat şi îl respect. Cred că din această dezbatere avem cu toţii de învăţat. În primul rând, măsura. Regretăm dacă, în contextul argumentaţiei noastre, am jignit pe cineva. Nu este în maniera Băncii Naţionale să jignească. Ce trebuie să facem este să spunem adevărul, inclusiv atunci când este incomod, despre riscurile şi vulnerabilităţile ce pot apărea şi afecta stabilitatea economică".

Reprezentanţii BNR au spus, în mai multe ocazii, că modul în care a fost întocmită şi realizată această lege ar trebui investigat de DNA.

Dacă această lege, în forma actuală, va produce efecte adverse şi instabilitate şi dacă va crea nedreptăţi, daca va aduce privilegii necuvenite unora şi obligaţii excesive altora, atunci este inclusiv vina BNR, pentru că nu a reuşit să convingă prin argumente obiective si raţionale, a ţinut să precizeze domnul Olteanu.

Banca Naţională a României i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare, să retrimită în Parlament Legea privind darea în plată sau să sesizeze Curtea Constituţională, argumentând că este necesară revizuirea din perspectivă financiară, juridică şi etică, potrivit viceguvernatorului Olteanu, care se declară optimist cu privire la decizia şefului statului.

• Olteanu: "21 de persoane au luat credite cu valori între 1 şi 2 milioane de euro şi 4 persoane au contractat împrumuturi de peste 2 milioane de euro"

Bogdan Olteanu subliniază că, în forma actuală, Legea poate genera risc sistemic, implementarea acesteia afectând stabilitatea financiară şi funcţionarea instituţiilor de credit şi putând conduce la costuri pentru contribuabil.

La sfârşitul lunii octombrie, se aflau în derulare 491.600 de contracte de credit cu garanţii ipotecare/imobiliare acordate unui număr de 459.347 debitori (unii debitori au mai multe credite), a anunţat, vineri, Bogdan Olteanu, precizând: "Din totalul acestor credite doar aproximativ 37% erau credite ipotecare, pentru achiziţie de locuinţe. Diferenţa de circa 63% sunt credite pentru investiţii imobiliare sau alte credite cu garanţii imobiliare. Din totalul celor care şi-au achiziţionat o casă, 3.742 de persoane fizice au restanţe de peste 90 de zile, acestea fiind cel mai probabil în reală dificultate financiară. Restul restanţelor - aproximativ 14.500 de restanţieri peste 90 de zile - apar la creditele pentru dezvoltări imobiliare sau la creditele de consum garantate cu ipoteci (terenuri, locuinţe, depozite colaterale, alte bunuri neimobiliare etc). Desigur, sunt şi alţi debitori cu restanţe sub 90 de zile, precum şi buni platnici care îşi achită cu greu ratele scadente şi care au nevoie de sprijin.

Suma restantă totală la creditele cu garanţii ipotecare este de 3,9 miliarde lei, din care numai 702 milioane lei (18%) la creditele ipotecare, deci la creditele pentru achiziţia de locuinţe.

Vedem, de asemenea, că 1.317 persoane au luat credite cu valori între 150.000 şi 500.000 de euro, 60 de persoane au luat credite cu valori între 500.000 de euro şi 1 milion de euro, 21 de persoane au luat credite cu valori între 1 şi 2 milioane de euro şi 4 persoane au luat credite cu valori de peste 2 milioane de euro. Suma valorii creditelor luate de aceste 1.402 persoane este de 1,7 miliarde lei (circa 1,2 milioane lei per credit). Aceste date indică faptul că există credite pentru care nu se justifică o funcţie de protecţie socială a legii. Mai mult, se observă că, pe măsură ce creşte valoarea creditului, se înrăutăţeşte disciplina de plată - riscul de neplată (raportul dintre suma restantă şi suma datorată) creşte astfel: de la 1,7% pentru creditele ipotecare sub 150.000 de euro la 47,6% pentru creditele ipotecare peste 2 milioane de euro şi 100% pentru creditele pentru investiţii imobiliare".

• Viceguvernatorul BNR: "Darea în plată ar putea fi aplicată şi persoanelor juridice, dacă există un codebitor persoană fizică"

Domnul Olteanu subliniază că, deşi Legea prevede posibilitatea aplicării prevederilor acesteia în relaţiile juridice dintre persoanele fizice şi instituţiile de credit, potrivit propunerii actuale, darea în plată ar putea fi efectuată şi în cazul creditelor acordate unor persoane juridice, dacă există un codebitor persoană fizică, obligat în solidar cu entitatea împrumutată.

"Cazurile practice sunt numeroase - vorbim de creditele acordate companiilor pentru care, pe lângă alte garanţii, s-a oferit şi o garanţie personală a acţionarului. Această constatare reprezintă un element de analiză nou, rezultat din evaluarea atentă a textului legii. Este remarcabil câte consecinţe neintenţionate, contrarii scopului anunţat, pot rezulta dintr-o propunere insuficient fundamentată", a mai spus viceguvernatorul BNR, sublinind că o companie mare asemeni unei bănci îşi poate asuma câteva situaţii excepţionale (dacă ar fi luate în calcul doar cazurile sociale) şi menţionând şi faptul că legea se aplică retroactiv.

Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate din cadrul BNR, a explicat: "Este o situaţie foarte frecventă cea în care o companie garantează un credit cu imobilul acţionarului. Cele mai multe societăţi mici şi mijlocii din România care au luat credit pentru capital de lucru nu au garanţii suficiente în cadrul firmei ca să primească împrumutul respectiv. În acest caz, se cere o garanţie a acţionarului, care, de regulă, aduce casa lui. Creditul adus pentru capital de lucru depăşeşte garanţia mobiliară pusă de acţionar. Legea spune foarte clar: «Toate celelalte garanţii se şterg, tot creditul se şterge şi se predă garanţia imobiliară». Este o prevedere pe care eu, unul, o numesc halucinantă. Acesta este doar un exemplu, mai sunt şi alte situaţii, cum ar fi: "Cineva garantează pentru un credit de, să zicem, un milion de euro cu un teren de la marginea Bucureştiului, un Ferrari şi cu o jumătate de milion de euro într-un cont la bancă. Aşa cum este scrisă legea acum, se preia garanţia imobiliară, respectiv terenul, şi se şterge toată datoria. Nu ştim câte sunt aceste situaţii, pentru că nu avem nicio evidenţă pentru ele, dar acestea reprezintă risc sistemic".

Referitor la creditele contractate de companii, iniţiatorii legii susţin că acestea nu fac obiectul legii, pentru ele existând Legea insolvenţei.

• Rădulescu, BNR: "Când va apărea un mare număr de persoane care vor cere o locuinţă cu chirie, preţurile de închiriere vor creşte mult"

Legea este paradoxală, mai apreciază Eugen Rădulescu. Acesta arată că cei care au cu adevărat nevoie de ajutor nu vor avea nicio soluţie decât "să dea cheia şi să iasă în stradă", adăugând: "Persoanele care aduc cifre şi spun că le va fi mai uşor după aceea, îşi imaginează că după ce s-ar aplica o asemenea lege şi ei ar lua o asemenea decizie, lucrurile ar continua ca acum, dar lucrurile un vor rămâne la fel. Când va apărea un mare număr de persoane care vor cere o locuinţă cu chirie, fără să aibă alternativă, preţurile de închiriere vor creşte şi vor creşte mult. De asemenea, persoanele respective nu se vor mai putea lipi în următorii ani de un alt credit, admiţând că astfel de împrumuturi vor mai exista. De aceea, eu i-aş invita pe cei care sunt într-o situaţie de această natură să se gândească de 20 de ori înainte de a da casa băncii".

Domnul Rădulescu este de părere că legea este proastă, făcută cu foarte mare neglijenţă.

Printre altele, oficialii BNR au mai precizat că Programul "Prima casă" va dispărea cu totul, dacă Legea dării în plată va fi promulgată în forma actuală.

Respectiva lege, care îi scapă pe debitori de întreaga datorie în schimbul imobilului pus garanţie pentru credit, se află pe masa şefului statului, la promulgare. Proiectul a fost aprobat de parlamentari cu o singură abţinere şi un singur vot împotrivă.

• Împrumutaţii în CHF s-au întâlnit cu Administraţia Prezidenţială

11 persoane împrumutate în franci elveţieni (CHF) s-au întâlnit, vineri, cu un consilier prezidenţial care se ocupă cu probleme cetăţeneşti.

Debitorii care au discutat cu reprezentantul Preşedinţiei ne-au spus că, în cadrul întâlnirii, au prezentat câteva contracte de credit şi modul în care au evoluat ratele bancare şi au susţinut necesitatea promulgării Legii dării în plată.

Consilierul prezidenţial i-a informat pe reprezentanţii Grupului Clienţilor Împrumutaţi în CHF că Legea privind darea în plată a ajuns, miercuri, la preşedintele Klaus Iohannis şi le-a confirmat faptul că oficialii administraţiei prezidenţiale au avut discuţii cu bancherii.

La întrebarea clienţilor referitoare la subiectul discuţiilor dintre şeful statului şi reprezentantul Fondului Monetar Internaţional (FMI), consilierul prezidenţial le-a spus să formuleze o solicitare scrisă, în acest sens, după cum ne-au precizat sursele citate.

Acestea ne-au mai spus: "Fiecare dintre noi a solicitat ca reprezentanţii Grupului să se întâlnească cu domnul Iohannis, pentru că Legea dării în plată se află pe masa domniei sale. Vom merge prin rotaţie la Cotroceni, în fiecrae zi, şi dorim să vorbim cu domnul Cosmin Marinescu, consilier economic al preşedintelui. În acest moment, pregătim dosare şi documente edificatoare, care să stea la baza afirmaţiilor noastre".

link: COMUNICAREA ISTERICĂ ÎMPOTRIVA LEGII DĂRII ÎN PLATĂ: Cu pixul, în tranşeele săpate de Banca Naţională a României

Opinia Cititorului ( 10 )

1. unde au fost cei din BNR pana acum
(mesaj trimis de dezamagit în data de 14.12.2015, 07:49)
Am un credit in franci elvetieni, din 2008. Pana in 2010, la taierile salariale,
am platit luna de luna rata, dar francul crestea, salariul scadea iar banca a venit ,,in ajutorul meu, cu restructurarea. Dupa aceasta rata a crescut mult, f. mult, abia reusind sa avhit
1. 1.1. continuare (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de tot dezamagit în data de 14.12.2015, 08:01)
  In luna mai , anul acesta, banca a zis foarte ferma ca nu ma mai poate ajuta , si mi a declarat creditul scadent. Am toate notificarile trimise si raspunsurile lor, NU SE POATE. Poate cu o conversie la care rata ar ajunge 2700 lei, de la 1100 in 2008+ inca o garantie Acesta este ajutorul in Romania?Asteptam executarea dl. Olteanu, pt. ca si rapunsul BNR la sesizare a fost ca nu poate interveni in contracte, ok, dar acum de ce sunteti pe toate posturile tv? Ce pot face pt. a putea plati in continuare? Vreau un raspuns din partea dv. Ma ajuta banca sau legea sa mi gasesc linistea si sa mi pot lua viata inapoi, cea pe care o aveam inainte de acest contract?
2. prea multe vorbe
(mesaj trimis de ian în data de 14.12.2015, 09:11)
poate ca si eu am o parere despre creditele in CHF, despre banci si despre inghetata cu fistic. insa nici una dintre cele de mai sus nu au de-a face cu legea in discutie. de ce nu discuta oamenii astia strict despre lege? cu argumente, nu pareri. o lege buna sau proasta NU POATE FI PARADOXALA. m-am saturat de metaforele celor de la BNR. pana'n gat. ele acopera o lipsa crasa de profesionalism si o lene inca si mai mare.
3. MEDIEREA era si ESTE , solutia
(mesaj trimis de Sarboiu Dan în data de 14.12.2015, 09:42)
Poate parea rupt din realitatea pe care ACUM o traim, privitor la conflictul banca - debitor. Dar mai exista o sansa.
Nu o data, atat la Colocviul tinut la BNR sub coordonarea domnului Bogdan Olteanu ( anul acesta in vara) sau la Parlament in prezenta Domnul Bogdan Ciucă, președintele Comisiei Juridice al Camerei Deputaților ( in data de 02.07.2015), am prezentat foarte succint necesitatea introducerii medierii ca mijloc de rezolvare a conflictelor intre banca si debitori/clienti.
In mod expres in luarea de cuvant pe care am avut o si in intalnirea de la Parlament, - de care am inteles ca a fost informata si BNR - am propus ca BNR sa precizeze ( ar fi suficient), nu sa impuna, inserarea in normele bancilor comerciale a prevederii prin care in situatia aparitiei unui conflict intre banca si client, medierea sa fie o conditie prealabila de solutionare, si nu o fraza gen ,, litigiile se pot solutiona pe cale amiabila”. Nu ar fi greu si nu ar fi o ingerinta in politica bancilor comerciale , ar fi o normalitate. NU CRED CA ESTE TARZIU , INCA.
1. 3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Diana în data de 14.12.2015, 13:52)
  Am clauze abuzive in contractul incheiat cu Banca Raiffeisen. Am trimis numeroase adrese bancii pentru scoaterea lor din contractul initial. Nu s-a putut. Am chemat banca LA MEDIERE, prin avocat, inainte de deschiderea procesului.BANCA NU S-A PREZENTAT. Acum am un proces pe rol cu aceeasi Banca. Bancile nu mediaza nimic. Pierde un numar de procese.Dar castiga mult mai mult de pe urma celor care nu au bani sau curaj sa se inhame la un proces in Instanta.
4. Parerea mea!
(mesaj trimis de Rodica în data de 14.12.2015, 11:36)
Poate că ar fi un pas în sprijinul debitorilor sufocați de evoluția cursului valutar. Chiar dacă nu recunosc, băncile sunt cele care au împins clienții să accepte împrumuturile în Euro și CHF.
Pentru că o lege nu poate acționa retroactiv, ar fi bine dacă măcar s-ar emite o ordonanță pentru debitorii împrumutați înainte de 2009 (anul prăbușirii economiei), ca aceștia să-și plătească restul de rate la un curs mediu între cursul din momentul acordării împrumutului și cursul valutei la momentul promulgării ordonanței.
SCENARIU calcul mediei de curs din 2 Dec.2008 și 2 Dec. 2015, pentru o rată fixă de:
-632 euro/2Dec.2008, însemnau 632x3.8090= 2407 Ron
-632 euro/2Dec.2015, însemnau 632x4.5297= 2863 Ron
MEDIA curs ar fi (3.8090+4.5297):2= 4.1693 Ron/1euro
Rata lunară ar deveni 632x4.1693= 2635 Ron, sau 582 Euro
(adică s-ar reduce cu 50 Euro/lună)
-632 USD/2Dec.2008, însemnau 632x3.0123=1904 Ron
-632 USD/2Dec.2015, însemnau 632x4.1326= 2612 Ron
MEDIA curs ar fi (3.0123+4.1326):2= 3.5723 ron/1euro
Rata lunară ar deveni 632x3.5723= 2258 Ron, sau 546 USD
(adică s-ar reduce cu 86 USD/lună)
-632 CHF/2Dec.2008, însemnau 632x2.4942= 1576 Ron
-632 CHF/2Dec.2015, însemnau 632x4.1822= 2643 Ron
MEDIA curs ar fi (2.4942+4.1822):2= 3.3382 ron/1euro
Rata lunară ar deveni 632x3.3382= 2110 Ron, sau 505 CHF
(adică s-ar reduce cu 127 CHF/lună)
Tot ar fi ceva!!!
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.12.2015, 12:02)
Probabil,bancile care nu au avut discutii cu clienti lor,nu au vrut sa discute cu ei,stiind ca vor fi aparate de BNR.Din unele articole anterioare am aflat ca la noi comisioanele bancare erau mai mari decat Franta sau Germania.Rusine sa va fie.
6. Cand nu exista decat mentalitate romaneasca.
(mesaj trimis de FRANK ZAPA(KING) în data de 14.12.2015, 15:32)
Traim in Romania si orice am face nu ne putem rupe de mentalitatea tipica romaneasca, cea care ne pune mereu sa ne plasam datoriile si problemele in carca statului sau a altor indivizi. Stim perfect ca multi vor avea de suferit de pe urma linistii noastre dar nu ne intereseaza, ba chir le gasim celor aruncati pe nedrept in tavalugul nostru diverse metehne, sau le punem in carca faptul ca sufera pentru ca nu isi vad lungul nasului sau nu stiu cat sa se intinda. Acesta este si cazul legii darii in plata.
Aud unii oameni spunand cat de mult sufera ei din cauza camatarilor care nu au vrut sa negocieze, ca ei impreuna cu familiile lor sunt niste papusi fara figura, niste statistici, cifre, iar bancile nu pot intelege ca in spatele acelor cifre se afla oameni, destine, familii. Izbitor de asemanatoare este si felul de comportament al celor care sustin legea atunci cand vine in discutie o posibila restrictionare a creditelor pentru tineri, posibil somaj in piata de constructii, cerere de garantii suplimentare celor care au contracte de credit in derulare. O atitudine de nepasare si de toxica repulsie fata de cei care pun un mic semn de intrebare legii. Asta ce ne demonstreaza? Ca tot circul in acest scandal graviteaza in jurul eternei mentalitati romanesti. Ca sa fiu cat mai bine inteles iata un exemplu concludent:
Clientii catre banci: "nu avem bani de rate, ramanen in strada, ni se distrug familiile si vietile"
Banci:"nu ne intereseaza, v-ati intins mai mult decat va tine plapuma. Duceti-va in chirie sau acasa la mamica".
Astazi sustinatorii legii catre tineri:
Tineri:"muncim, ne chinuim, vrem dreptul la o casa. vrem sa ne intemeiem familii, sa avem un acoperis deasupra capului iar voi ne luati dreptul asta"
Sustinatorii legii:"nu ne intereseaza, vreti sa va intindeti mai mult decat va tine plapuma. Duceti-va in chirie sau acasa la mamica, sunteti prea aronganti si nu intelegeti ca locul vostru e la mama acasa, ca oamenii cu scaun la cap, sau in chirie ca occidentalii, nu in case de unii singuri sa va puneti pe turnat plozi".
Asta e mentalitatea romaneasca in toata splendoarea ei si drama noastra ca tara. Pasarea responsabilitatii de la unii la altii. O noua generatie care va plati greselile altora de dinainte. Eliberarea de sarcini a unora in detrimentul altora a ajuns deja o normalitate intr-o tara anormala ca a noastra. Ba chiar vom gasi argumente prin care sa ii ostracizam si mai rau pe cei care vor ramane sa achite nota de plata.
Pe patronul care se va trezi ca banca nu ii poate da suma din cont ceruta pentru salarii si alte cheltuieli pentru ca trebuie sa adune provizioane si sa umple golurile lasate de datoriile altora, il vom numi hot, iresponsabil, iar pe angajatii lui puturosi care oricum nu isi meritau salariile.
Pe cel caruia i se vor cere garantii suplimentare de catre banca pentru ca pretul pietei imobiliare si a garantiei sale au scazut, il vom numi inconstient care e bine ca ramane in strada, neputand aduce garantia suplimentara si vom spune ca oricum nu isi putea permite creditul declarant scadent, cu toate ratele la zi.
Asta este marea drama a societatii noastre. Pasarea datoriilor si responsabilitatilor. Ma intreb, oare cat va mai trece pana cand oamenii vor realiza ca datoriile intotdeauna sunt platite fie de noi fie dde altii. Cand vom realiza ca aruncarea prin legi populiste a datoriilor si apasarea altora pentru confortul nostru ne afecteaza pe toti si pot "contamina" si generatia copiilor nostri. Cine s-a gandit ca tinerii de azi care au preluat in carca datoriile voastre si care se vor chinui pana peste puterile imaginabilului, pentru a procura banii de avans si pentru a-si construi un viitor, nu vor arunca, in spirit tipic romanesc, datoriile lor, cumulate cu ale voastre de azi, in spatele copiilor vostri? Eu unul nu doar m-am gandit la asta, sunt chiar sigur de asta.
7. fără titlu
(mesaj trimis de Vanatorul în data de 14.12.2015, 15:42)
Cum sa negocieze cu clientii cand BNR-ul le-a pus (sau macar le-a sustinut) sa se catere pe ditamai piedestalul. Ca si parlamentarii, beneficiaza de "imunitate" gratie BNR-ului. In aceste conditii, cum sa negocieze cu plebea? Ei sunt zeii (sarmanii zei saraci si goi) iar noi, ca nu suntem hoti ca ei reprezentam asa-zisa prostime care trebuie exploatata prin inselaciune. Partea proasta pentru ei este ca nu suntem prosti, ci doar prea toleranti, insa doar pana la un anumit punct. Asa stau lucrurile, insa desteptii de acolo sunt de fapt atat de prosti incat nu vad padurea din cauza copacilor.
8. fără titlu
(mesaj trimis de Chirila Liviu în data de 14.12.2015, 21:39)
Olteanu ... esti un lingau ... penal ... dar de ce nu zici despre OBLIGATIA LEGALA de sesizare a unei FAPTE PENALE si in cazul ADRESEI LUI CERBULESCU din 2010!!! ... ca toate BANCILE pe care acum le aperi de RISC SISTEMIC ... TOCMAI ASTA AU FACUT!!! ... voi ce ma-ta pazeati ATUNCI ... BUNASTAREA BANCILOR? ... dar faptul ca toate aceste banci au marit MARJELE FIXE tuturor clientilor ce era??? ... nu cumva incalcarea proaspetei OUG 50??!!! ... RISC SISTEMIC asupra propriilor clienti si ... implicit pt BANCI!!! ... obligatia de sesizare a FAPTELOR PENALE nu era asa de STRINGENTA SI OBLIGATORIE??? ... macar MORAL? ... ce ati facut? ... ca mai nou va exprimati pe elemente de MORALITATE ... despre procesele pierdute de banci pe clauze abuzive ce spuneti ??? ... din pct de vedere al bankingului facut de BANCI va intreb? ... ca de clienti v-ati dezis ... pt ei fiind ANPC!!! ... dar de BANCI ce ne spui ... ori tu ... ori isarescu ... dar mai ales cinteza