BNR menţine dobânda cheie la 7% pe an

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, luni, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, conform unui comunicat de presă al băncii.

"Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 13 mai 2024, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit", se arată în comunicatul BNR.

Potrivit sursei citate, rata anuală a inflaţiei a scăzut în martie 2024 la 6,61 la sută, de la 7,23 la sută în februarie, în principal ca urmare a încetinirii creşterii preţurilor alimentelor.

Rata anuală a inflaţiei a revenit astfel în martie la nivelul de la finele anului trecut, în condiţiile în care creşterile de dinamică consemnate pe ansamblul trimestrului I 2024 de preţurile energiei electrice, combustibililor şi produselor din tutun au fost contrabalansate ca impact de decelerarea inflaţiei de bază şi de descreşterea dinamicii preţurilor LFO.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă în primele trei luni din acest an, dar mai lent decât în precedentele două trimestre, coborând la 7,1 la sută în martie, de la 8,4 la sută în decembrie 2023. Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste, corecţii ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, precum şi dinamica în scădere a preţurilor importurilor. Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent şi de nivelul mărit al anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acestora li s-au alăturat influenţele creşterilor de costuri salariale consemnate spre finele anului trecut, ce au fost transferate, cel puţin parţial, asupra preţurilor unor servicii şi bunuri nealimentare, inclusiv pe fondul redinamizării consumului privat.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 6,7 la sută în martie 2024, de la 7,0 la sută în luna decembrie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a redus la 8,5 la sută în martie 2024, de la 10,4 la sută în decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în martie 2024 la 8,3 la sută, de la 9,7 la sută în decembrie 2023.

Noile date statistice reconfirmă comprimarea activităţii economice cu 0,5 la sută în trimestrul IV 2023 faţă de trimestrul precedent, dar şi creşterea dinamicii anuale a acesteia la 3,0 la sută, de la 1,9 la sută în trimestrul III 2023.

Potrivit noilor date, creşterea avansului în termeni anuali al PIB a fost susţinută de toate componentele cererii interne, însă mai cu seamă de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală de două cifre s-a cvasi-dublat în acest trimestru, ajungând la 21,4 la sută. Un aport semnificativ a fost adus şi de consumul gospodăriilor populaţiei, care şi-a reaccelerat creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

"Evoluţia exportului net a redevenit însă puternic contracţionistă în trimestrul IV 2023, în condiţiile în care variaţia anuală a volumului importurilor de bunuri şi servicii a crescut mult mai pronunţat, reintrând în teritoriul pozitiv şi devansând-o astfel pe cea a volumului exporturilor. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat o creştere în termeni anuali în acest interval - după trei trimestre de comprimare -, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea considerabilă a soldului balanţei veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022, ponderea în PIB a celui de cont curent reducându-se la 7,0 la sută, de la 9,2 la sută", menţionează BNR.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere semnificativă a economiei în prima parte a anului 2024 în raport cu trimestrul IV 2023, implicând însă o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condiţiile unor evoluţii divergente la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.

Astfel, în primele două luni din acest an, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul a consemnat un amplu salt, iar cea a vânzărilor auto-moto şi-a încetinit scăderea în raport cu media trimestrului precedent. În schimb, producţia industrială şi-a prelungit contracţia în termeni anuali pe ansamblul intervalului, deşi s-a redresat uşor în luna februarie, iar volumul lucrărilor de construcţii a suferit un declin pronunţat faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, după şase trimestre consecutive de creştere într-un ritm de două cifre. Totodată, dinamica anuală a importurilor de bunuri şi servicii a continuat să o devanseze pe cea a exporturilor, astfel încât deficitul comercial şi-a accelerat uşor creşterea în termeni anuali în ianuarie-februarie 2024, în timp ce deficitul de cont curent şi-a temperat-o semnificativ, ca urmare a ameliorării balanţei veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Pe piaţa muncii, noile date arată o încetinire pronunţată în februarie a creşterii lunare a efectivului salariaţilor din economie, dar şi o scădere semnificativă a ratei şomajului BIM în martie, după mai multe trimestre de relativă stagnare la un nivel mediu de 5,6 la sută. În acelaşi timp, dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal şi-a prelungit ascensiunea în ianuarie-februarie 2024, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-a redus doar uşor faţă de media trimestrului precedent, rămânând foarte ridicată. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare au crescut în aprilie pentru a treia lună consecutiv, în principal pe seama evoluţiilor din comerţ şi servicii, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a continuat să se mărească, deşi mai temperat şi cu un aport major al sectorului construcţii.

"Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au rămas stabile în aprilie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat ascensiunea - relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune -, în contextul reconsiderării de către investitori a traiectoriei probabile a ratei dobânzii Fed, dar şi ca urmare a intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu, de natură să afecteze apetitul global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a revenit în a doua parte a lunii aprilie şi s-a stabilizat apoi pe palierul mai înalt pe care a urcat temporar în ianuarie", precizează BNR.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă în martie 2024, dar vizibil mai temperat, ajungând la 4,7 la sută, de la 4,9 la sută în februarie, în condiţiile în care noua descreştere relativ pronunţată de ritm consemnată în această lună de componenta în valută a fost însoţită de accelerarea uşoară a creşterii creditului în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit la 68,9 la sută în martie, de la 68,7 la sută în februarie.

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2024, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

"Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării descreşterii ratei anuale a inflaţiei de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit faţă de 2023 şi pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea evidenţiată în proiecţia precedentă. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior şi să coboare doar marginal în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei (martie 2026)", spun reprezentanţii BNR.

Descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, a căror acţiune dezinflaţionistă va slăbi însă progresiv, şi mai pronunţat pe termen scurt decât s-a anticipat anterior. Acestora li se alătură influenţele aşteptate să vină din decelerarea creşterii preţurilor importurilor şi din descreşterea graduală a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi din restrângerea foarte lentă a excedentului de cerere agregată pe parcursul următorilor doi ani, în linie cu previziunile precedente.

Incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale şi de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuţia bugetară din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini şi riscuri însemnate o constituie, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

În şedinţa de astăzi, 13 mai 2024, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

"Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu", se mai arată în comunicat.

Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 15 mai 2024 ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 23 mai 2024, la ora 15:00.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 iulie 2024.