BNR menţine politica acomodativă, în ciuda inflaţiei în accelerare

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, vineri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, dar şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75%, decizii în linie cu aşteptările analiştilor. De asemenea, BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la 8% la lei şi 5% la valută şi păstrarea unui control strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

BNR a aprobat, de asemenea, raportul trimestrial asupra inflaţiei pe luna august, ce reactualizează, la doar o lună distanţă de precedenta actualizare, perspectiva asupra evoluţiei inflaţiei. Scenariul de bază al BNR cu privire la inflaţie evidenţiază "o traiectorie mai înaltă a ratei anuale prognozate a inflaţiei pe parcursul următorilor doi ani, în condiţiile în care aceasta a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent pe termen scurt şi într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecţiei".

"Astfel, creşterea consistentă în luna iulie a preţurilor produselor energetice - gaze naturale, energie electrică şi combustibili -, cu o contribuţie cumulată estimată de circa 1 punct procentual la creşterea anuală a IPC, împinge rata anuală a inflaţiei, în semestrul al doilea din 2021, peste valorile anticipate anterior, deasupra intervalului ţintei, fiind de natură să amplifice şi să prelungească impactul inflaţionist tranzitoriu al factorilor pe partea ofertei. Totodată, în urma corecţiilor descendente din prima parte a anului 2022, antrenate de efecte de bază, rata anuală a inflaţiei este anticipată să coboare, dar să şi rămână marginal sub limita de sus a intervalului ţintei, peste valorile previzionate în luna mai 2021, pe fondul creşterii la cote relativ mai ridicate a excedentului de cerere agregată, redeschis în devans în trimestrul întâi 2021", potrivit comunicatului BNR.

Banca centrală motivează menţinerea politicii, în ciuda estimării că inflaţia va fi la buza de sus a ţintei şi mai persistentă în următorii doi ani decât se prognoza iniţial, prin argumentul că pandemia încă nu s-a retras de tot.

"Evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate generează însă incertitudini şi riscuri crescute la adresa actualelor previziuni, cel puţin în perspectivă apropiată, date fiind reluarea creşterii infectărilor pe plan intern şi încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum şi semnele emergenţei unui nou val pandemic în Europa şi pe alte continente, pe fondul răspândirii variantei mai contagioase de coronavirus (Delta)", arată BNR.

Potrivit instituţiei, consolidarea fiscală este vitală pentru stabilitatea economică a României şi pentru atenuarea impactului şocurilor inflaţioniste: "Surse de incertitudini şi riscuri rămân, de asemenea, conduita politicii fiscale şi absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU. Din această perspectivă, importante sunt coordonatele preconizatei rectificări bugetare şi strategia de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă, conform recomandărilor instituţiilor europene, precum şi aprobarea de către CE a Planului naţional de redresare şi rezilienţă.

Consolidarea fiscală/bugetară este vitală pentru stabilitatea economică, pentru atenuarea impactului şocurilor inflaţioniste".

BNR mai arată că deciziile consiliului de administraţie vizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei staţionare de inflaţie de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile, în contextul procesului de consolidare fiscală şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

"BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu", mai arată banca centrală.

Raportul trimestrial asupra inflaţiei ce incorporează noua perspectivă asupra evoluţiei preţurilor de consum va fi prezentat astăzi de guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Amintim că BNR a adoptat o politică de stimulare a creditării în detrimentul economisirii în acest an, iar comunicatul cu deciziile băncii centrale arată că "rata medie a dobânzii la creditele noi şi-a prelungit, în iunie, trendul general descrescător, coborând, astfel, la o valoare foarte joasă din perspectivă istorică".

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească, în iunie, ajungând la 11,2 la sută, de la 10,1 la sută în luna mai, ca urmare a intensificării activităţii de creditare în monedă naţională, inclusiv cu aportul sporit al programelor guvernamentale, potrivit BNR.

• Efectul deprecierii cursului euro/leu în creşterea preţurilor este de 0,2 puncte procentuale la fiecare depreciere de 1%

În ideea presiunilor inflaţioniste puternice ce se resimt în România, trebuie menţionat faptul că efectul deprecierii cursului de schimb în creşterea preţurilor este ridicat, de circa 0,2 puncte procentuale pentru fiecare depreciere de 1% a leului în raport cu euro. Este, deci, de aşteptat ca BNR să menţină cursul stabil pentru a nu adăuga la presiunile de creştere a preţurilor, în condiţiile în care atât preţul energiei - care a crescut extrem de mult în 2021 -, cât şi preţul internaţional al barilului ies din sfera de control a BNR.

De asemenea, după cum arată analiştii BCR Cercetare, creşterea anuală a preţurilor producţiei industriale a accelerat la 11,8%, în luna iunie, de la 10,4% în mai, după un avans semnificativ al preţurilor în industria petrolieră (+61,6%) şi metalurgie (+41,5%), iar "această evoluţie poate intensifica presiunile dinspre preţurile producţiei industriale spre rata inflaţiei măsurată prin indicele preţurilor de consum ale populaţiei".

Preţurile carburanţilor au urcat în tandem cu cotaţiile barilului de petrol, iar Petromidia, cea mai mare rafinărie din România după capacitatea de rafinare, încă nu a reînceput producţia după explozia unei instalaţii la începutul lunii iulie. După cum a spus recent Radu Căprău, director în cadrul OMV Petrom, compania a crescut producţia de motorină şi importurile, pentru a acoperi necesarul de pe piaţă.

• Analiştii anticipau că BNR va continua politica acomodativă, cu un control mai strict al lichidităţii

Analiştii anticipau, înainte de şedinţa BNR, că banca centrală va menţine dobânzile, cu un control mai strict al lichidităţii din sistemul bancar.

Atât Dragoş Cabat, analist CFA, cât şi economistul Aurelian Dochia, au precizat, recent, pentru ziarul BURSA că BNR nu vrea să-şi asume o creştere a dobânzilor, pentru că, în condiţiile actuale, o majorare ar însemna o scădere a creşterii economice, iar banca centrală vrea să dea spaţiu de manevră guvernului.

"Sigur că, în momentul în care inflaţia se va duce peste 5-6%, banca naţională, vrând-nevrând, va trebui să intervină, ca şi celelalte bănci centrale din lume. Cred că BNR, în momentul acesta, este în expectativă", explică Cabat.

Ratele de dobândă pe scadenţele foarte scurte din piaţa monetară au început deja să crească în ultimele săptămâni, la fel şi costurile de finanţare ale statului care au tot urcat în ultimele luni pe fondul accelerării inflaţiei şi probabilităţii ridicate de depăşire cu mult a ţintei şi estimării BNR. Analiştii din piaţă vorbesc deja despre o inflaţie anuală de 6-7% în finalul anului.

"Până acum (BNR) a făcut tot posibilul să nu tulbure apele, să nu răstoarne barca, pentru că evident că o creştere a dobânzii de către banca centrală va duce la schimbarea preţului activelor de pe piaţă şi cel mai rău este că guvernul va trebui să se împrumute la dobânzi mult mai ridicate. Nefiind singura bancă centrală care se află în dilema asta, rămâne de văzut când va fi obligată BNR să ia măsuri, dar este clar că încearcă să întârzie cât mai mult pentru că evident că există şi un cost politic dacă se întâmplă chestia asta şi nimeni nu vrea să-şi asume costurile", a spus Dochia.

La şedinţa din iulie, BNR şi-a reactualizat prognoza pentru inflaţia de la finalul anului (+4,1%), care s-a dovedit deja a fi prea optimistă în condiţiile presiunilor inflaţioniste care se manifestă în prezent în România şi la nivel internaţional. BNR a preluat în ultimul timp din vocabularul băncilor centrale mari, atribuind inflaţiei termeni precum "caracter preponderent temporar".

La 3,94%, inflaţia anuală din iunie a depăşit aşteptările analiştilor de 3,7% şi nivelul de 3,75% înregistrat în luna mai. În prezent, inflaţia nu numai că este înafara ţintei băncii centrale, dar analiştii estimează o reintrare în ţintă - în lipsa unor majorări de dobândă - abia în al treilea trimestru din 2022.

Până acum, reacţia BNR la inflaţia în accelerare a fost destul de limitată, spre deosebire de băncile centrale din Ungaria şi Cehia, care au majorat dobânzile în ultima perioadă. Până acum, arată Valentin Tătaru de la ING, majorările de preţuri au fost produse de perturbările de pe partea ofertei, însă dacă există semne cu privire la o creştere a inflaţiei provocată de cerere "am putea să vedem majorări de dobândă începând cel mai devreme cu trimestrul al patrulea din 2021".

Flirtul cu un nivel de 5% al inflaţiei va deveni noul normal pentru restul anului 2021, mai arată economistul ING România, asta ca urmare a creşterii preţurilor la energie electrică, gaze naturale şi carburanţi.

Banca Transilvania vede, de asemenea, ca probabilă o majorare a ratei cheie încă din acest an, după ce banca centrală a intensificat operaţiunile de atragere depozite. "Considerăm că este ridicată probabilitatea ca BNR să înceapă un nou ciclu monetar prin majorarea ratei de dobândă de referinţă până la finalul anului curent", notează Andrei Rădulescu, director analiză macro la Banca Transilvania, care arată că este probabil ca inflaţia să fie peste ţintă în trimestrele următoare.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a insistat, după şedinţa de politică monetară din iulie, pe temporizarea revenirii la "normalitate" în ceea ce priveşte dobânzile şi pe faptul că avansul inflaţiei vine în special din preţuri administrate, aflate în afara controlului băncii centrale.

Institutul Naţional de Statistică va anunţa rata anuală a inflaţiei pentru luna iulie la data de 11 august.