BNR NE LINIŞTEŞTE Bogdan Olteanu: "Criza din Ucraina nu ne-a afectat aşa cum estimam iniţial"

Criza geopolitică din estul Europei nu a avut consecinţe directe vizibile asupra ţării noastre, a declarat, ieri, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu, care a spus că suntem mult mai departe de Ucraina decât o arată geografia.

Domnia sa a precizat că economia locală şi sistemul financiar nu au fost atât de afectate precum s-a estimat iniţial: "Suntem în cea mai bună poziţie macroeconomică din ultimii ani, iar stabilitatea trebuie să fie subliniată, pentru că ne bazăm pe cifre solide privind ajustarea deficitului extern, evoluţia produsului intern brut şi plata datoriilor".

Bogdan Olteanu susţine că ţara noastră a fost mai sensibilă la criza valutară din Turcia decât la tensiunile din Ucraina, care au dus la redirecţionarea unor investiţii străine către piaţa de la noi, fără să fie înregistrate influenţe notabile.

La rândul său, Dan Bucşa, CEE economist la UniCredit Bank AG, a spus că impactul crizei geopolitice asupra ţărilor din Europa Centrală şi de Est a fost mai mic decât s-a temut iniţial.

Domnia sa a precizat: "Influenţele asupra sistemelor financiare au fost destul de scăzute, dacă ţinem cont că băncile ruseşti sunt prezente mai degrabă la marginea acestei zone. Sistemul bancar austriac a fost mai afectat pentru că este conectat mai mult la capitalul rusesc".

Economistul apreciază că ţara noastră este din ce în ce mai puţin dependentă energetic de Rusia şi că există şi alte ţări din zonă care se îndreaptă în aceeaşi direcţie.

Dan Bucşa a adăugat că Europa Centrală şi de Est are o poziţie mult mai stabilă faţă de Rusia decât înainte de criză, iar acum trebuie să găsim modalităţile prin care să realizăm creşterea economică, astfel încât să ne aliniem la standardele Uniunii Europene.

"Trebuie să vedem cum găsim noi surse de creştere ca să depăşim majorările produsului intern brut de 2-3% pe an", a precizat domnul Bucşa.

• Bogdan Olteanu: "Trebuie să creştem PIB-ul cu 10 puncte procentuale până să aderăm la zona euro"

Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, a spus că actualele rate de creştere sunt insuficiente ca să recuperăm decalajul faţă de ţările din UE.

Oficialul Băncii Naţionale susţine că avem nevoie să creştem PIB-ul pe cap de locuitor cu cel puţin 10 puncte procentuale până în momentul aderării la zona euro: "Ne-am angajat să aderăm la zona euro în 2019. Asta presupune un proces de convergenţă solid şi serios. Estimările noastre sunt că trebuie să creştem PIB per locuitor cu cel puţin 10 procente procentuale pentru a fi suficient de competitivi în interiorul Uniunii Monetare".

Pentru realizarea obiectivelor de creştere economică, avem nevoie de o planificare mai bună a proiectelor derulate cu fonduri europene, după cum a declarat Ştefan Nanu, directorul general al Direcţiei Trezorerie şi Datorie Publică din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

Domnia sa a precizat că investiţiile publice depind de o prioritizare a proiectelor europene: "În 2014, am avut investiţii publice mai reduse decât ne aşteptam şi cred că acestea nu au contribuit semnificativ la creşterea economică. În acest an, alocarea bugetară pentru investiţii publice este foarte generoasă şi există un angajament pentru ameliorarea situaţiei şi pentru implementarea facilă a proiectelor de investiţii".

Ştefan Nanu susţine că avem o problemă cu procedurile, planificarea şi birocraţia, pentru că "banii au fost tot timpul acolo", dar a lipsit prioritizarea investiţiilor. În opinia domniei sale, îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor, precum şi absorbţia fondurilor europene reprezintă elemente cheie ca să recuperăm decalajele de dezvoltare faţă de celelalte ţări din regiune. Şeful trezoreriei a adăugat că nivelul încasărilor din TVA au crescut peste aşteptările Ministerului Finanţelor Publice, în prima parte a acestui an.

Dan Bucşa consideră că situaţia investiţiilor publice de la noi este inexplicabilă, după ce acestea au scăzut, anul trecut, sub nivelul din 2010. Economistul a declarat: "Vă reamintesc că 2010 a fost anul în care am avut cea mai dură ajustare fiscală din Europa. Atunci nu a existat spaţiul fiscal pentru investiţii publice, dar anul trecut a fost suficient spaţiu, însă tot nu avem investiţii publice".

În opinia domniei sale, dintre toate ţările Europei Centrale şi de Est doar cinci s-au confruntat anul trecut cu scăderea investiţiilor, respectiv România, Rusia, Ucraina, Croaţia şi Serbia.