BNR răspunde Partidului Social Democrat, cine conduce poltiica monetară

Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politica monetară al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), îi răspunde într-un comentariu consilierului PSD pe probleme de macroeconomie, Cristian Socol, la un text al acestuia în care susţine că BNR se pripeşte când înăspreşte politica monetară pe baza unui indicator calculat diferit faţă de metoda folosită de guvern.

"Nu ştiu cum sunt conduse alte politici pe la noi, dar când mă gândesc cum este condusă politica monetară, îmi saltă inima de bucurie. Este bucuria că politica monetară nu a ajuns să fie condusă de un singur indicator. În mod cert nu este condusă de indicatorul PIB potenţial, cum cred unii economişti. (...) Pornind de la aceste teorii s-au găsit unii economişti care au spus că în virtutea anticipaţiilor raţionale politicile macroeconomice sunt impotente şi, în consecinţă, bancherii centrali şi economiştii din ministerele de finanţe nu au job-uri reale şi ar trebui să plece acasă. S-au găsit şi unii care să spună că dacă politica monetară trebuie condusă după reguli, atunci putem scrie codurile pentru regula respectivă şi să lăsăm computerelor sarcina de a schimba rata de politică monetară pe baza regulii, lăsându-i pe bancherii centrali să plece acasă, căci nu mai există raţiune pentru meseria lor", începe Lucian Croitoru replica la comentariul macroeconomistului PSD.

"Este adevărat că rezultatele estimărilor referitoare la PIB potenţial diferă de la instituţie la instituţie în primul rând în funcţie de scopurile analizelor şi de tehnicile econometrice utilizate. De exemplu, BNR, ca şi alte bănci centrale, estimează PIB potenţial în acord cu obiectivul său principal- stabilitatea preţurilor - şi din acest motiv ia în calcul şi inflaţia. Estimările diferă, de asemenea, în funcţie de tehnicile econometrice utilizate. Unele estimări se bazează pe modele dinamice stochastice de echilibru general, altele se bazează pe modele semistructurale, iar cele mai simple se bazează pe filtre statistice. În virtutea obectivelor diferite ale instituţiilor estimatoare şi ale tehnicilor diferite de estimare, este ilogic să te aştepţi la estimări identice sau chiar foarte apropiate.

Astfel, diferenţe relativ mari între estimările nivelului PIB potenţial sau cele ale gap-ului PIB apar în multe ţări. Aceste diferenţe între estimări ajung uneori la câteva puncte procentuale sau chiar la estimări de semne diferite. De exemplu, în Polonia, în anul 2012 a fost o diferenţă de semn între gap-ul estimat de banca centrală şi cel estimat de Comisia Europeană, iar în anii 2013 şi 2014, sunt diferenţe de magnitudine între estimări, cele ale Comisiei Europene fiind de aproximativ două ori mai mici decât ale băncii centrale. În cazul Cehiei, pentru anul 2015, estimarea gap-ului PIB făcută de banca centrală a fost de aproape cinci ori mai mare decât estimarea Comisiei Europene", continuă Croitoru.