BNR:  Rata dobânzii de politică monetară se menţine la 2,50 %

Consiliul de Administraţie al BNR a anunţat, astăzi, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an.

De asemenea, Banca Naţională a României (BNR) a anunţat că decizia privind menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an a fost luată în contextul în care cel mai nou scenariu privind evoluţia inflaţiei reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale, iar incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei au ca principală sursă, printre altele, evoluţia preţurilor combustibililor pe plan mondial.

În august, BNR a revizuit în scădere, de la 3,6% la 3,5%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 2,7%, în scădere de la 3%, pentru decembrie 2019, în contextul în care excedentul de cerere a rămas ridicat.

La începutul lunii octombrie, Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat că rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a scăzut în luna septembrie la 5,03%, de la 5,1% în august, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,55% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

În şedinţa de marţi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2018, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

"Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei până spre limita superioară a intervalului ţintei de inflaţie în decembrie 2018, urmată de coborârea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului ţintei până la finele orizontului prognozei", se arată în comunicat.

Totodată, incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei au ca principale surse evoluţia preţurilor combustibililor pe plan mondial, a preţurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor produselor alimentare şi a celor din tutun, precum şi condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale şi de venituri.

"Relevante sunt, de asemenea, ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale în contextul tendinţelor protecţioniste şi al incertitudinilor legate de Brexit, precum şi conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune", se arată în comunicat.