BNR vrea să prevină efectele secundare nedorite ale "leului greu"

Împreună cu autorităţile monetare, Guvernul a hotărît, deja, că leul greu, care va avea cu patru zerouri mai puţin decît cel actual, îşi va face apariţia în anul 2005. Denominarea se anun-ţă o operaţiune monetară de am-ploare, cu impact direct asupra populaţiei, agenţilor economici sau a băncilor. Foarte importante vor fi implicaţiile psihologice, economice şi sociale ale acestei operaţiuni: "Denominarea monedei naţionale se adresează în special componentei psi-hologice a combaterii inflaţiei", ne-a declarat Valentin Lazea, economist şef al BNR, adăugînd: "Privită izolat, denominarea nu poate să constituie un remediu pentru fenomenul inflaţionist. Dar, prin adoptarea sa, autorităţile semnalează publicului şi pieţelor externe angajamentul ferm privind dezinflaţia".

• Comercianţii ar putea fi tentaţi să rotunjească preţurile, în cîştig

Denominarea îi va ispiti pe comercianţi să rotunjească preţurile exprimate în "leul greu". De exemplu, un preţ actual de 80.000 lei ar echivala cu 0,8 lei şi ar putea fi uşor rotunjit la un leu. Efectul ar fi creşterea preţului, adăugînd un sfert pes-te cît fusese. Valentin Lazea ne-a explicat cum intenţionează BNR să prevină aceste situaţii: "Banca Naţională a propus o anumită perioadă de circulaţie în paralel a celor două emisiuni monetare (veche şi nouă) care să fie prevăzută de lege. Pe perioada circulaţiei în paralel a celor două seturi de însemne monetare, comercianţii şi prestatorii de servicii vor fi obligaţi să afişeze atît preţurile vechi, cît şi pe cele noi. Ar fi de dorit ca du-bla afişare a preţurilor să înceapă cu cîteva luni înainte de apariţia efectivă a noii emisiuni monetare. În acest mod, tendinţele de rotunjire în sus a preţurilor ar fi descurajate, aşa cum o arată şi experienţa trecerii la euro, unde noile preţuri au fost afişate cu mult înaintea apariţiei fizice a monedei. În aceste condiţii, efectul inflaţionist al rotunjirii preţurilor în momentul trecerii la noua denominare poate fi considerat minor".

Analistul economic Florian Libocor spune că rotunjirea preţurilor ar putea avea efecte inflaţioniste: "Problema rotunjirii preţurilor în sus, completată chiar de majorări efective de preţuri, este un răspuns anticipat dat de piaţă în cazul denominării monedei. Aceste modificări pot genera potenţiale presiuni inflaţioniste".

• Va prefera populaţia "refugiul" în achiziţia de valută?

O altă posibilă reacţie a agenţilor economici şi a populaţiei la denominarea leului, generată de teama de a suferi pierderi, ar putea fi "refugierea" în alte active: valută sau bunuri de folosinţă îndelungată. "Pentru bunurile curente şi pentru cele de folosinţă îndelungată, populaţia ar pierde mai mult dintr-o dublă conversie (mai întîi în valută, apoi din nou în lei, la momentul achiziţiei) decît dintr-o eventuală rotunjire minoră", apreciază economistul şef al BNR.

"Acceptînd că denominarea va genera suspiciuni şi incertitudini, trebuie agreat şi faptul că, indiferent de amplitudine, vor exista şi tendinţe de protejare care pot genera efecte negative", spune Florian Libocor. "Alegerea valutei ca instrument de protejare ar putea genera o accentuare a deprecierii monedei naţionale", comentează domnia sa. "Pe de altă parte, trebuie menţionat că valuta poate să pară varianta cea mai la îndemînă, dar nu mai oferă acelaşi grad de siguranţă ca şi înainte de 2001, cînd state ca Bulgaria sau Polonia şi-au denominat moneda", a adăugat Libocor.

La capitolul beneficii ale denominării intră economiile financiare, de timp şi de efort fizic, legate de înlesnirea manevrării numerarului (transport, numărare, sortare, depozitare, distrugere), de facilitarea programelor informatice şi a întocmirii situaţiilor contabile. "Aceste efecte vor fi resimţite atît la nivelul publicului larg, cît şi de agenţii economici şi de către bănci", spune Valentin Lazea.

Efectul de combatere a inflaţiei va trebui, însă, susţinut de reformele structurale din economie, în special în sectorul energetic, şi de o mai bună dis-ciplină financiară. "În ultimă instanţă, reducerea sustenabilă a inflaţiei depinde de continuarea reformelor structurale din economia reală", apreciază economistul şef al BNR.

- Polonia a fost printre primele ţări din fostul bloc comunist care au realizat o denominare a monedei naţionale. În anul 1995, autorităţile poloneze au tăiat patru zerouri din "coada" zlotului. Inflaţia a scăzut de la 32% (în anul precedent denominării), la 27,8% în anul 1995 şi la 19,9% un an mai tîrziu. În 2002, rata inflaţiei în Polonia a fost de 1,9%.

- Guvernul Bulgariei şi Consiliul Monetar din această ţară au decis, în august 1998, să taie trei zerouri din leva. Proiectul a fost aprobat de guvern în noiembrie 1998. Ministrul de finanţe bulgar declara la momentul respectiv că guvernul nu se aşteaptă ca inflaţia să crească din cauza denominării. În cazul Bulgariei, deşi inflaţia a scăzut considerabil în anul denominării (de la 22,3% la 2,6%), a urcat apoi la 10,3%.

- Ucraina a realizat denominarea monedei naţionale în septembrie 1996. Inflaţia a scăzut spectaculos, de la 376,7% în anul anterior denominării, la 80,3% în 1996 şi la 15,9% un an mai tîrziu. În anul 2002, inflaţia în Ucraina era de 2,6%.

- Rusia a tăiat trei zerouri din coada rublei, începînd din ianuarie 1998. "Nimeni nu va pierde în urma acestei operaţiuni", dădea asigurări preşedintele de atunci Boris Elţîn. "După ce primiţi salariile, nu mai trebuie să mergeţi la casele de schimb, puteţi să vă păstraţi economiile în ruble", spunea Elţîn. Oficialii băncii centrale ruse încercau să liniştească populaţia, dînd ca exemple rezultatele bune obţinute în urma denominării de Polonia şi Ucraina. Pe fondul crizei economice, inflaţia a crescut în Rusia de la 14,8% în anul anterior denominării, la 27,6% în 1998 şi la 85,7% în anul următor.

- Guvernul turc a anunţat, recent, că va suprima şase zerouri din moneda naţională, pînă la începutul anului 2005, pentru a lupta împotriva inflaţiei. Noua monedă va circula în paralel cu vechile bancnote pînă la 31 decembrie 2005. "Va fi vorba de o nouă pagină pentru economia turcă şi de un moment de răscruce pentru Turcia, obişnuită să trăiască în inflaţie", a declarat premierul turc Recep Erdogan.