Premierul Emil Boc a dat, vineri, un ultimatum constructorilor responsabili cu finalizarea şoselei de centură a Timişoarei.
Potrivit Agerpres, Boc le-a cerut factorilor responsabili ca la 1 decembrie 2009 să se poată circula pe acest tronson de ocolire a municipiului.
Pentru îndeplinirea obiectivului, premierul s-a interesat şi dacă mai există probleme tehnice sau alte impedimente care ar putea amâna finalizarea investiţiei.
După ce s-a asigurat că lucrările sunt în linie dreaptă, Boc a subliniat că nu mai acceptă nicio scuză, deoarece şantierul trebuia închis de foarte mult timp.
Emil Boc a declarat: "Vă monitorizăm (...) pentru că este un obiectiv pe care ni l-am propus să-l finalizăm în acest an şi să nu mai auzim scuze sau că mai apar probleme. Finanţare există, stadiul fizic al lucrărilor este de 53%".
Pe de altă parte, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, i-a avertizat pe timişoreni să nu-şi mai cumpere terenuri lângă şoseaua de centură din dorinţa de a avea drumul la îndemână, pentru că nu vor putea să-şi ridice locuinţe.
Radu Berceanu a declarat: "Centura are rolul de a prelua traficul, de a aerisi oraşul, iar autorităţile locale nu vor da terenuri pentru construirea de case pe marginea centurii, doar ca să se dezvolte oraşul. Pentru că aşa, vom ajunge ca şoseaua de centură să fie înghiţită de oraş şi nu acesta este scopul. Aici nu se vor da autorizaţii de construcţie".
Săptămâna trecută, şefii administraţiilor locală şi judeţeană au avut o întâlnire cu premierul, în cadrul căreia i-au prezentat acestuia toate investiţiile din municipiul de reşedinţă şi din judeţ, precum şi stadiul derulării lor.
Şoseaua de centură, cu lungimea de 12,6 km, ar urma să preia întregul trafic greu al oraşului, evitând ca maşinile de tonaj mare şi foarte mare să mai intre în traficul urban. Proiectul a fost perfectat în 1997, iar termenul de finalizare era programat pentru anul 2005. Din păcate, constructorul nu a respectat termenul, realizând doar 5% din lucrare şi tergiversând nejustificat finalizarea şantierului, după care a urmat rezilierea contractului. Valoarea investiţiei este în jur de 17 milioane de euro şi provine dintr-un împrumut de la Banca Japoniei, girat de Guvernul României.