BOGDAN DRĂGOI ÎNCĂ NU A SCĂPAT Cererea SIF Oltenia de anulare a deciziilor AGOA SIF Banat-Crişana din iunie 2019 se va rejudeca

Se rejudecă procesul dintre SIF Oltenia (SIF5) şi SIF Banat-Crişana (SIF1), în care societatea de investiţii financiare din Craiova cere anularea unei hotărâri a acţionarilor SIF-ului din Arad din data de 20 iunie 2019, ce a implicat respingerea repartizării de dividende şi a revocării conducerii SIF1 format din Bogdan Drăgoi şi Radu Străuţ.

Curtea de Apel Timişoara a decis, în data de 9 februarie, desfiinţarea sentinţei Tribunalului Arad pronunţată în iulie 2020, dispunând rejudecarea cauzei la prima instanţă sau instanţa competentă, informaţie publicată pe portalul instanţelor de judecată.

În sentinţa, care acum este desfiinţată de Curtea de Apel Timişoara, se constata, la acea vreme, că SIF Oltenia, împreună cu Flaros, (care acum nu mai face parte din proces), nu ar avea capacitate procesuală activă, iar acţiunea depusă ar fi inadmisibilă, dar prin decizia din 9 februarie Curtea stabileşte practic reluarea judecării întregului dosar.

Pentru adunarea din 20 iunie 2019, ce fusese convocată iniţial în vederea numirii auditorului financiar, un grup de acţionari coagulat în jurul SIF Oltenia a cerut completarea ordinii de zi cu o serie de puncte ce vizau, în esenţă, îndepărtarea conducerii SIF Banat-Crişana, în frunte cu preşedintele Bogdan Drăgoi.

Pe lângă revocarea conducătorilor SIF-ului, grupul din Craiova, condus de Tudor Ciurezu, (pe atunci, preşedinte al SIF Oltenia), a cerut acordarea de dividende în sumă de 77,62 milioane de lei din profitul anului 2016, ce fuseseră repartizate la capitolul "Alte rezerve" şi nefolosite conform destinaţiei (respectiv realizarea unui program de răscumpărare) precum şi întocmirea şi ducerea la îndeplinire a unui plan de măsuri pentru recuperarea prejudiciului creat prin neconstituirea SIF1 ca parte civilă în procesul lui Bîleanu şi Lakis, foşti conducători ai SIF - Banat Crişana.

Cei doi fuseseră condamnaţi, fiecare la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru folosirea cu rea-voinţă a creditului sau bunurilor societăţii Industrialexport şi pentru trei infracţiuni de manipulare a pieţei de capital.

Dar, cererile grupului coagulat în jurul SIF Oltenia formulate în acea AGOA au fost respinse de acţionari într-o manieră categorică, într-o adunare la care au votat aproape 40% din acţionarii SIF-ului, circa 70% din opţiuni fiind exprimate împotriva solicitărilor societăţii de investiţii din Craiova.

Conform celor prezentate în materialele informative ale adunării, SIF Banat-Crişana nu s-a constituit parte civilă în dosarul Bîlteanu - Lakis deoarece, auditorul independent contractat de societate pentru acea speţă, nu a constatat un prejudiciu pentru SIF1 în urma încheierii tranzacţiilor cu acţiuni Azuga Turism. În documentul SIF-ului se menţiona că analiza fusese coordonată de o echipă de avocaţi din cadrul SCA David şi Baias, pentru aspectele juridice ale tranzacţiei, iar pentru cele de natură financiară, de către consultanţii financiari din cadrul Pricewaterhouse Coopers, auditorul independent realizând un studiu în detaliu atât a tranzacţiei privind achiziţia pachetului de acţiuni, cât şi a subscrierii de către SIF Banat-Crişana a acţiunilor nou emise în cadrul majorării capitalului social al Azuga Turism.

Referitor la participarea SIF Banat-Crişana la operaţiunea de majorare a capitalului social al Azuga Turism, se menţiona că raportul auditorului a concluzionat că subscrierea acţiunilor s-a făcut la valoarea nominală, în condiţii favorabile, preţul per acţiune fiind mult mai mic decât valorile de piaţă/investiţie estimate de experţii evaluatori.

Explicaţiile l-au nemulţumit pe Liviu Ungureanu, directorul general al Flaros, (societate deţinută în proporţie de 81% de SIF Oltenia), care ulterior a trimis o notă către Autoritatea de Supraveghere Financiară în care susţine că, de fapt, în cadrul adunării, conducerea SIF1 a refuzat să prezinte date concrete privind neconstituirea SIF Banat - Crişana ca parte civilă în procesul Lakis-Bîlteanu.

În plus, directorul Flaros era de părere că decizia de neconstituire ca parte civilă în dosar este profund ilegală, pentru motivul că membrii Consiliului de Administraţie al SIF1 s-au substituit acţionarilor, care nu au avut posibilitatea legală să îşi exprime voinţa în legătură cu acţiunea în răs­pundere (afirmaţie probată cu dispoziţiile art 155. alin.1 din Legea nr. 31/1990). În opinia sa, materialul de informare prezentat acţionarilor de conducerea SIF1 privind motivele neconstituirii societăţii ca parte civilă în proces nu a satisfăcut cerinţele de informare a acţionarilor şi, mai mult decât atât, ar exista riscul să fie ascunse acţionarilor unele informaţii relevante pentru caz. Atunci, Liviu Ungureanu, în calitate de acţionar SIF1, a solicitat ca ASF să ceară conducerii superioare a SIF1 să furnizeze informaţii şi documente suplimentare privind neconstituirea ca parte civilă în procesul penal declanşat în 2014 faţă de foştii administratori ai societăţii.

Acum, procesul se va relua.

De menţionat că, la data de referinţă pentru AGOA SIF Banat-Crişana din 20 iunie 2019, între acţionarii SIF Banat-Crişana se aflau fonduri de investiţii finanţate în diferite proporţii de SIF1 şi SIF Muntenia (SIF4), pentru care mai mulţi actori ai pieţei au cerut în nenumărate rânduri Autorităţii de Supraveghere Financiară să constate că acţiionează concertat.

Pentru acea adunare, SIF Oltenia a înaintat o cerere către ASF în care solicita Autorităţii să dispună suspendarea tuturor drepturilor de vot pentru Torch Investment, SIF Muntenia şi a trei fonduri de investiţii (OPUS - Chartered Issuances SA/AA Luxembourg, Fondul Închis de Investiţii Active Plus şi FIA ROUMANIAN STRATEGY FUND AA/Vaduz) demers care a rămas fără răspuns din partea supraveghetorului pieţei, conform SIF-ului.

Cu o zi înainte de AGA, Autoritatea a informat că potrivit propriilor analize doar grupul format din Aris Capital, Torch Investment şi Smart Capital Investment, ce deţinea 12,22777% din SIF1, este prezumat că acţionează concertat în legătură cu SIF Banat - Crişana şi a cerut conducerii societăţii să limiteze drepturile de vot ale grupului la pragul legal de 5%.