Bogdan Drăgoi, preşedintele SIF Banat Crişana, a primit 4.086.998 de lei în 2021

Cei care au ajuns să stăpânească SIF-urile nu răspund în faţa adevăraţilor proprietari. S-a constituit şi tot creşte, pe fondul unor practici ilicite în defavoarea acţionarilor, ceea ce investitorii în piaţa de capital românească numesc Cooperativa. Este vorba de un grup de persoane care, cu sprijinul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), pentru interesul lor de grup, au preluat şi au căpuşat companii publice aparţinând acţionarilor.

Cooperativa nu este interesată de creşterea valorii investiţiilor, de respectarea acţionarilor şi deservirea antreprenorilor, ci de răsplătirea regească a oamenilor ei cheie. În acest articol voi prezenta felul absurd în care Bogdan Drăgoi, preşedintele SIF Banat Crişana (SIF1), este remunerat, în ciuda performanţelor dezastruoase pentru acţionarii SIF1. Totodată, voi prezenta şi implicaţiile nefaste ale acestei practici, marcă "înregistrată" a Cooperativei, asupra întregii pieţe de capital româneşti.

Trebuie spus din start că tot ceea ce câştigă Bogdan Drăgoi la SIF1 se datorează acţionarilor, deoarece aceştia sunt proprietarii, iar Bogdan Drăgoi, cel puţin în acte, este doar un administrator. Nu cred însă că vă puteţi imagina cuantumul total primit în decursul anului 2021: este vorba de aproximativ 4.087.000 de lei, adică 825.900 de euro. Nu este nicio eroare sau exagerare. Această sumă reiese negru pe alb din raportul anual al SIF1 publicat recent, înaintea Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) de bilanţ din 28 aprilie 2022. În conformitate cu standardele europene (pe care funcţionarii ASF n-au putut să le îngroape), în acest raport Bogdan Drăgoi a fost nevoit să detalieze tot ce câştigă. Pentru anii de dinainte de 2021 nu dispunem de asemenea date.

Astfel, câştigul domnului Drăgoi nu numai că este de peste 10 ori mai mare decât al preşedintelui României (şi preşedintele Statelor Unite cu un salariu anual de 400.000 de dolari este lăsat în urmă), dar este mai mare şi decât sumele încasate de preşedinţii unor companii mult mai mari decât SIF1. În acest fel, pe lângă recordul mondial la cel mai mare discount faţă de activul net, datorat lipsei de încredere a investitorilor, Bogdan Drăgoi îşi mai trece în palmares recordul de câştig în rândul şefilor companiilor de dimensiuni similare în România. Dar adevărata neregulă nu este suma fabuloasă, ci felul cum Bogdan Drăgoi, unul din cei mai importanţi artizani ai Cooperativei, ajunge să-şi aroge sumele pe care le suportă acţionarii SIF1. Problema, aşa cum s-a mai descris pe larg, ţine de felul cum Cooperativa şi-a creat, printr-o încrengătură de conflicte de interese, o reţea de fonduri (alimentate cu banii acţionarilor) care votează în favoarea conducerii companiilor fără să aibă în vedere interesul societăţii sau al acţionarilor.

Detaliile sumei primite de Bogdan Drăgoi în timpul anului 2021 sunt următoarele:

1) Remuneraţie fixă 745.398 lei;

2) Remuneraţie variabilă 700.000 lei;

3) 460.000 de acţiuni gratuite pentru anul 2019, care valorează 1.140.800 lei;

4) Alte 460.000 de acţiuni gratuite pentru anul 2020, adică tot 1.140.800 lei;

5) Remuneraţii totale de 360.000 lei, primite de la companiile care fac parte din grupul SIF1.

Dacă sumele declarate de Bogdan Drăgoi sunt corecte, rezultă un total (cu preţul de închidere de ieri pentru acţiunea SIF1) de 4.086.998 de lei. Dacă am socoti acţiunile gratuite acordate pentru un singur an, rezultă un total de 2.946.198 de lei, ceea ce înseamnă 595.360 de euro.

Însă preşedintele SIF1, Bogdan Drăgoi, a fost aparent nemulţumit de această sumă, şi le-a propus acţionarilor să-i dea mai multe acţiuni gratuite pentru "performanţa" anului 2021. Iar majoritatea acţionarilor, prezenţi la AGA prin corespondenţă, au votat ca întotdeauna în favoarea conducerii. Această majoritate înseamnă în principal entităţi care au cumpărat acţiuni SIF1 cu banii SIF Banat Crişana şi SIF Muntenia (ambele companii, conduse direct sau indirect de Bogdan Drăgoi). Este vorba de voturi acordate pe fondul unui conflict de interese flagrant cu SIF1, fapt care contravine regulamentului UE 231/2013.

Aşadar, conducerea SIF1 poate să se premieze cu 990.000 de acţiuni gratuite pentru 2021 în loc de 880.000 cât a fost pentru anii 2019 şi 2020. Bogdan Drăgoi consideră că dacă preţul acţiunii companiei pe care o conduce nu creşte, evident din lipsă de încredere a investitorilor, el ar trebui să fie compensat cu mai multe acţiuni gratuite, deoarece se consideră foarte performant. Dar acţiunea SIF1 se tranzacţionează cu un discount de peste 60% faţă de activul net, în comparaţie cu companii conduse în beneficiul acţionarilor, cum ar fi Fondul Proprietatea care se tranzacţionează practic fără niciun discount. Aceasta este performanţa reală a domnului Drăgoi. Acţionarii suportă efectele şi costurile "performanţei", iar dânsul se premiază cu sume din ce în ce mai mari.

La AGA din 28 aprilie 2022 acţionarii prezenţi în sală l-au întrebat de ce a fost nevoie de această creştere a remuneraţiei şi aşa exagerate, dar Bogdan Drăgoi n-a dat niciun răspuns. Eu l-am întrebat care a fost motivul că a cheltuit zeci de milioane de lei din banii SIF Banat Crişana să-mi cumpere mie acţiunile la SIF Muntenia, dar domnul Drăgoi a refuzat să răspundă şi la această întrebare. Cu o atitudine agresivă şi arogantă, care îl caracterizează, de fapt n-a răspuns la absolut nicio întrebare legitimă!

Totuşi, la şedinţa AGA Bogdan Drăgoi a făcut totul să-şi asigure o atmosferă favorabilă. Au fost prezenţi agitatori care îi atacau pe ceilalţi acţionari şi nu-i lăsau să pună întrebări. Unul foarte vocal cu mai puţin de 100 de acţiuni venise la Arad tocmai din Craiova (era, probabil, angajat sau colaborator al SIF Oltenia). Un acţionar independent nu cheltuie 500 de lei din banii proprii pe transport, să meargă la o AGA pentru o deţinere de acţiuni care nu valorează nici 250 de lei. Un alt agitator din Bucureşti, tot aşa cu mai puţin de 100 de acţiuni, ameninţa cu procese, ca şi la celelalte adunări organizate de membrii Cooperativei.

Aceasta este imaginea pieţei de capital creată şi protejată de ASF, una în care conducerea uneia dintre cele mai mari companii cotate plăteşte milioane de lei pe an în comisioane păguboase unor fonduri cu care crează conflicte de interese. S-a tot scris despre această schemă: administratorii acestor fonduri (precum SAI Swiss Capital, SAI Broker şi SAI Certinvest) votează în schimbul comisioanelor primite (suportate de acţionari) în favoarea conducerii SIF-urilor, iar investitorii reali care şi-au cumpărat acţiunile cu banii lor, sunt jigniţi în timpul AGA, cu agitatori care îi atacă şi îi ameninţă.

Cooperativa a ajuns să instituie nefirescul pe piaţa de capital din România. La SIF1 acţionarii reali primesc, după multe presiuni, sub 10% din profitul anual în dividend. În timpul ăsta, conducerea îşi dă salarii şi beneficii mai mari decât ce se plăteşte în ţări bogate din Uniunea Europeană la companii similare, conduse corect şi cu respectarea regulilor de guvernanţă corporatistă pe care ASF cu bună ştiinţă le ignoră. Dealtfel, de peste şase luni, ASF refuză să răspundă sesizării Asociaţiei Investitorilor la SIF-uri (AISIF) privind încălcarea legii 74/2015 şi a regulamentului UE 231/2013, care nu permit crearea şi întreţinerea de conflicte de interese cu investitorii.

În spaţiul public, cu mici excepţii, aceste realităţi nu sunt deloc reflectate. Aşa-zişii jurnalişti sau influenceri, conectaţi direct sau indirect la visteria SIF-urilor, fie îi laudă pe şefii SIF-urilor, fie cenzurează orice informaţie critică la adresa acestora. De pildă, aţi mai citit undeva, în afară de ziarul BURSA, despre faptul că Bogdan Drăgoi a fost condamnat şi sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în legătură cu xenofobia manifestată în timpul unei şedinţe AGA a SIF1? Nu, pentru că nu a apărut nicăieri. Această informaţie a fost una din multele pe care Cooperativa patronată de generalul Dan Drăgoi, tatăl lui Bogdan Drăgoi, a reuşit să le cenzureze prin sponsorizare, dar şi prin ameninţare şi intimidare, după modelul unui alt om al structurilor totalitariste, ce-i drept pe stilul sovietic mult mai odios, Vladimir Putin.

Nivelul de control impus presei financiare, la care se adaugă conivenţa sau nepăsarea autorităţilor, dovedeşte nivelul de corupţie pe care Cooperativa a reuşit să îl implementeze în piaţa de capital românească, facilitând căpuşarea unor companii publice. Şi astfel familia Drăgoi a ajuns, pornind de la aproape zero în anul 2015, să pună mâna pe o parte importantă din întreaga economie românească. Şi nu este vorba doar de trei SIF-uri, cu o valoare cumulată a activelor nete de 1,5 miliarde euro (conform ultimelor raportări la BVB). Acum, familia Drăgoi, direct şi indirect, controlează SIF Banat Crişana, SIF Muntenia, SIF Oltenia şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB), la care se adaugă cel mai mare operator portuar privat din România, Comvex (CMVX). Comvex şi BVB nu înseamnă doar nişte active valoroase - ele sunt companii listate de o importanţă strategică pentru întreaga economie.

Piaţa de CAPITAL românească (şi nu numai) a ajuns pe mâna unui grup de oameni care nu sunt deloc capitalişti sau cu orientare capitalistă. Dar acest grup are legături directe cu fostele structuri de securitate ale regimului totalitar Comunist şi care acţionează în societatea democratică de azi cu aceleaşi metode vechi: corupere, manipulare şi căpuşare. Această preluare ostilă a pieţei de către Cooperativa s-a petrecut îndeosebi prin implicarea şi susţinerea activă a reglementatorului şi supraveghetorului pieţei, ASF. Mulţi funcţionari din conducerea ASF, în ultimii ani, au avut un rol activ şi asumat în subminarea pieţei şi au produs, în repetate ocazii, prejudicii serioase tuturor investitorilor.

Revenind la SIF-uri, problema nu este doar a câtorva milioane de cetăţeni care au devenit acţionari în urma distribuirii cupoanelor în anii 1990. Corupţia şi lipsa de transparenţă a SIF-urilor afectează întreaga piaţă de capital, prin faptul că oferă anual zeci de milioane de euro, din dividende sau vânzări de active, unor persoane care sifonează o mare parte din aceşti bani pentru sine, dar şi pentru a întreţine relaţii reciproc avantajoase cu politicieni, funcţionari publici, brokeri, jurnalişti şi influenceri. Aceste sume, uriaşe în raport cu piaţa de capital, creează premizele menţinerii corupţiei care a permis nu numai întreţinerea, dar şi extinderea unui sistem putred.

Nimeni nu se poate aştepta la progres şi dezvoltare într-o asemenea piaţă, cu toate că România este membră a Uniunii Europene. Bursa românească a ajuns mediul perfect pentru "securiştii" (aşa cum se laudă, pentru a-şi intimida potenţialii adversari) şi sinecuriştii care căpuşează companiile şi manipulează investitorii. Iar investitorii de bună credinţă ajung deseori, cu puţin ghinion, să fie doar nişte victime fără apărare, aşa cum deja ştiu cei care aveau (şi unii mai au) acţiuni la SIF1, SIF4, SIF5, BVB, Comvex şi altele. Drept urmare, bursa de la Bucureşti a rămas o glumă pe lângă bursele altor ţări din UE. Nu este deloc de mirare că este atât de ilichidă şi nerelevantă. Din păcate va continua să rămână aşa, cât timp va fi stăpânită de incompetenţi, protejaţi de nişte autorităţi populate de funcţionari corupţi.