Bogdan Maioreanu, eToro: "Încălzirea globală va afecta economia mondială, dar nu şi turismul din această vară"

Incendii de vegetaţie în Grecia şi în Statele Unite, temperaturi de peste 50 de grade, furtuni violente, grindină, sunt doar câteva efecte ale încălzirii globale, vizibile în prezent. Mai mult decât atât, un studiu recent estimează că, în viitor, creşterea temperaturilor globale ar putea afecta puternic PIB-ul mondial şi, în cele din urmă, portofelul fiecăruia. Dar, când vine vorba de turism, până în prezent, vremea extremă de anul acesta nu a descurajat oamenii să călătorească. În Europa, turismul pare în creştere şi în această vară, în ciuda valurilor de căldură şi a furtunilor care au lovit continentul, perturbând transportul aerian la începutul sezonului de călătorii, spune Bogdan Maioreanu, analist eToro.

Potrivit unui nou studiu, schimbările climatice cauzate de emisiile de CO2 aflate deja în atmosferă ar putea reduce PIB-ul global în 2050 cu aproximativ 38 de trilioane de dolari, adică cu aproape o cincime, indiferent de cât de agresiv ar reduce omenirea poluarea cu carbon. Aceste daune sunt de şase ori mai mari decât costurile necesare pentru a limita încălzirea globală la două grade. Ca urmare, venitul mediu pe cap de locuitor va scădea cu 19% în următorii 25 de ani, afirmă cercetătorii de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Schimbărilor Climatice (PIK) din Germania.

Din păcate, nicio ţară nu va fi cruţată, dar "se preconizează că ţările cele mai puţin responsabile pentru schimbările climatice vor suferi o pierdere de venit cu 60% mai mare decât ţările cu venituri mai mari şi cu 40% mai mare decât ţările cu emisii mai mari", a declarat pentru AFP Anders Levermann, cercetător la PIK. Nici ţările bogate nu vor fi scutite: Germania şi Statele Unite vor înregistra pierderi de venituri datorate schimbărilor climatice de 11% până în 2050, iar Franţa de 13%.

Turismul, care reprezintă peste 7% din PIB-ul mondial, va fi de asemenea afectat. De la destinaţiile populare care înregistrează o creştere abruptă a temperaturilor de vară la staţiunile de sporturi de iarnă care încep să aibă un sezon mai scurt, cu mai puţină zăpadă decât înainte, turiştii îşi vor regândi vacanţele. Un studiu al Comisiei Europene preconizează că turismul european va creşte, dar modelele de sezonalitate pe care le vedem acum se vor schimba. Se preconizează că regiunile de coastă din nordul Europei vor înregistra o creştere de peste 5% a cererii în timpul lunilor de vară şi la începutul toamnei. În schimb, se preconizează că regiunile de coastă sudice vor pierde aproape 10% din turiştii de vară faţă de prezent, în special în scenariile climatice mai calde (cu creşteri ale temperaturii globale între 3°C şi 4°C). În aceste regiuni, scăderea cererii de vară este parţial compensată de creşterea numărului de turişti în primăvară, toamnă şi iarnă. În termeni globali, se preconizează că luna aprilie va înregistra cea mai mare creştere a fluxurilor turistice, ajungând la +8,89% faţă de prezent în scenariul 4°C. Cel mai mare declin al cererii turistice europene este prevăzut pentru luna iulie, variind de la -0,06% în scenariul de 1,5°C la -5,72% în scenariul cel mai cald.

Bogdan Maioreanu mai precizează: "Dar, în ciuda unui început timpuriu cu temperaturi caniculare în Europa, perspectivele pentru această vară par solide. Turiştii îşi planifică vacanţele de vară şi, potrivit operatorilor de turism, cererea este mare. Directorul general al TUI Group, Sebastian Ebel, a avertizat în luna mai că în această vară ar putea exista o penurie de locuri pe una din insulele preferate de turişti - Mallorca, dar şi în popularele insule greceşti. Gigantul Booking.com estimează că, odată cu încălzirea vremii, peste o treime dintre călători (36%) vor căuta să rezerve vacanţe axate pe atracţii acvatice.. De asemenea, 75% dintre călători au declarat că vor să găsească relaxare instantanee pe malul apei. Acest lucru face din ţările mediteraneene o destinaţie populară în această vară pentru europeni, inclusiv pentru români".