BOGDAN OLTEANU:  "Nu sunt foarte optimist cu privire la listarea companiilor private"

Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Bogdan Olteanu, a declarat, ieri, că instituţia pe care o reprezintă sprijină diversificarea surselor de finanţare ale economiei şi încurajează autorităţile să continue listarea companiilor de stat, precizând, însă, că nu este foarte optimist că, în condiţiile actualului cadru de reglementare, vom vedea prea curând oferte publice iniţiale ale firmelor private.

"Cred că există o reticenţă a acestor companii în ceea ce priveşte transparenţa, reticenţă cu care nu sunt de acord", a afirmat domnia sa. Oficialul BNR s-a pronunţat împotriva unor intervenţii ale reglementatorilor în această chestiune, "pentru că deja reglementăm cam mult", adăugând că este necesară o revoluţie culturală, în urma căreia firmele să înţeleagă mai bine beneficiile unei transparenţe sporite.

Bogdan Olteanu a atras atenţia că nu doar firmele cu capital autohton manifestă reticenţă faţă de creşterea transparenţei, ci şi unele multinaţionale, care activează în ţara noastră sub formă de SRL.

"Când aceste multinaţionale vor alege să instaleze Consilii de Administraţie, se va transmite un semnal pozitiv, cum că marile companii sunt deschise către transparenţă, semnal care se va transmite şi către firme mai mici şi va ajuta procesul de listare", a explicat viceguvernatorul Băncii Centrale.

Bogdan Olteanu a amintit că firmele din ţara noastră sunt subcapitalizate, ceea ce reprezintă o problemă majoră pentru creditarea bancară, dar o oportunitate pentru celelalte mecanisme de finanţare.

Deşi se aşteaptă ca procesul de dezintermediere financiară să continue, domnia sa anticipează că România ar putea să beneficieze de investiţii, în urma situaţiei din Ucraina.

Aderarea ţării noastre la Uniunea Bancară ar urma să tempereze dezintermedierea, potrivit lui Bogdan Olteanu.

• "După stabilirea termenului de aderare la zona euro, decizia politică dispare"

Stabilirea termenului de aderare la zona euro este o decizie politică, dar după acest moment dimensiunea politică dispare şi intervine capacitatea economiei româneşti de a face faţă competiţiei din zona euro şi capacitatea noastră de a trăi acolo, a declarat Bogdan Olteanu.

"Dacă stabilirea unui calendar este o decizie a reprezentanţilor, îndeplinirea condiţiilor privind competitivitatea, convergenţa reală a economiei româneşti, capacitatea noastră de a trăi acolo, de a produce şi de a consuma acolo, fără a diverge de modelul pozitiv european presupune să ne creştem competitivitatea. Aici trebuie ajuns la un consens pentru stabilirea unui traseu care să presupună, pornind de la ţinta aderării, o serie întreagă de ţinte intermediare pe ani, pe luni, pe domenii, pe reforme", arată domnia sa.

Ţara noastră se confruntă cu mai multe provocări cărora trebuie să le facă faţă, în efortul de aderare a monedei unice, provocări care vizează realizarea de reforme structurale, în special la companiile la care statul este acţionar, dar şi în domeniul imigraţiei, în condiţiile îmbătrânirii populaţiei, semnalează viceguvernatorul BNR.

Domnia sa a subliniat: "Dacă noi şi cei care vin după noi nu ne decidem să facem mai mulţi copii, cum s-au decis francezii, va trebui să ne decidem să invităm alţi oameni să muncească în ţara noastră aşa cum s-au decis germanii. Este o realitate pe care trebuie să o asimilăm, social, cultural şi, apoi, instituţional, dar este o realitate pe care trebuie să o pregătim de acum pentru că altfel riscăm să ne trezim destul de târziu şi într-un moment în care se transformă dintr-o nevoie economică şi socială într-o nevoie instituţională, într-o presiune bugetară, într-un dezechilibru între generaţii".

Bogdan Olteanu a precizat că este nevoie şi de reformarea structurii ocupării populaţiei, pentru ca populaţia din mediul rural să se angajeze în mediul urban, în sectorul industrial şi în cel al serviciilor, ceea ce presupune dezvoltarea infrastructurii şi reformarea sistemului de educaţie.

• Lucian Anghel: "2019 este o ţintă foarte ambiţioasă pentru adoptarea euro"

Adoptarea monedei unice în anul 2019 reprezintă o ţintă foarte ambiţioasă, dar nu imposibil de realizat, dacă vor fi stabilite obiective clare, în mai mulţi paşi, care să fie îndeplinite, consideră Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi directorul general al BCR Pensii.

"După anunţul public de aderare la euro în 2019, este foarte important un plan detaliat, pe care ar trebui să îl finalizăm, pentru că acest plan ar trebui să asigure bazele unui nivel de trai mai bun al românilor, pentru că asta înseamnă creşterea PIB/locuitor, înseamnă că suntem mai eficienţi, deci va fi normal să avem salarii mai mari. Acesta este cel mai important lucru care vine după anunţul public", a declarat domnia sa.

Lucian Anghel propune transformarea adoptării euro într-un proiect de interes naţional, similar celor de aderare la NATO şi la Uniunea Europeană (UE). "După aderarea la UE, foarte puţine proiecte ar putea întruni condiţiile necesare pentru dobândirea unui astfel de calificativ, de proiect strategic, de interes naţional", a explicat economistul, care a subliniat că ţara noastră nu ar trebui să prelungească prea mult perioada în care va rămâne în European Exchange Rate Mechanism (ERM II), care este de minim doi ani.

Participarea la ERM II este obligatorie în cazul ţărilor care doresc să adopte euro.

Lucian Anghel a mai atras atenţia că nu data aderării la uniunea monetară este cea mai importantă, ci existenţa proiectului care trebuie implementat, cu termenele detaliate şi instituţiile responsabile.