Boicotul, armă politică pe bani publici

Boicotul a devenit principala armă a clasei politice atunci când încearcă să împiedice aprobarea unei legi sau validarea unui referendum. Blamat pe rând, în funcţie de interese, absenteismul de la vot este folosit din plin pe banii contribuabililor. În timpul guvernării Boc, când echilibrul în Parlament era des­tul de fragil, în repetate rânduri deputaţii şi senatorii de la putere nu s-au prezentat la vot pentru a nu exista surprize la anumite proiecte de lege sau la moţiunile de cenzură. Schema a fost repetată, cu succes, la nivel naţional cu ocazia referendumului organizat pentru demiterea preşedintelui. Esenţa procesului electoral este negată de această practică, în care votantul este invitat, încurajat şi uneori forţat să nu-şi exprime opţiunea pentru a nu se atinge cvorumul necesar. Balanţa s-ar contrabalansa periculos, cei care nu fac nimic să devină mult mai importanţi decât cei care au o părere şi acţionează în conformitate cu ceea ce le dictează conştiinţa.

Această practică a fost repusă pe tapet de preşedintele Traian Băsescu care a declarat, în direct la TV, că dacă în Constituţia modificată nu se va respecta rezultatul referendumului din 2009 privind Parlamentul unicameral cu 300 de aleşi, atunci va cere românilor să nu meargă la referendumul de validare. "Dacă nu se respectă, eu voi fi unul dintre cei care îi vor îndemna pe români să nu se ducă la vot". Preşedintele consideră că dacă ar proceda altfel ar accepta să se dezică de referendumul din 2009 pe care el l-a iniţiat şi a adăugat că oricum nu crede că românii vor accepta să voteze o lege fundamentală fără Parlament unicameral cu 300 de parlamentari. Băsescu a argumentat şi că modificarea Constituţiei trebuie să fie făcută din motive corespunzătoare, nefiind "justificată" o revizuire "doar pentru ca la Consiliul European să meargă premierul" şi să nu mai meargă preşedintele sau pentru a se introduce şi regiunea ca unitate administrativă. Traian Băsescu a mai precizat că incovenientul acestui demers este faptul că trebuie votat cu 51%.

Preşedintele a spus şi că nu crede că legea privind modificarea Constituţiei va trece de Curtea Constituţională fără aplicarea referendumului din 2009, deoarece Curtea va trebui să ţină cont de articolul 2 şi articolul 95 din actuala Lege fundamentală, potrivit cărora voinţa poporului este suverană, iar res­pectarea rezultatelor referendumului este obligatorie. Proiectul de modificare a Constituţiei iniţiat de Guvernul Boc în 2010 şi pe care Preşedinţia l-a preluat şi susţinut în 2011 răspunde cerinţelor privind modernizarea şi revizuirea legii fundamentale, iar aces­ta ar trebui să fie punct de plecare în acest sens şi în prezent. Un nou referendum, care să nu fie validat din lipsă de cvorum, chiar dacă majoritatea celor prezenţi ar fi de acord cu tema propusă, ar duce la creşterea dramatică a absenteismului la vot.