Brokerii nu pariază pe respectarea programului de privatizări
Adina Ardeleanu
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 7 iunie 2012
Calendarul privatizărilor prin Bursă ar putea fi amâ-nat, având în vedere contextul dificil european, dar şi ideile noului guvern privind derularea ofertelor publice, sunt de părere specialişti din piaţa de capital.
Oferta de vânzare a 15% din "Trans-gaz" este programată în această lună, însă intermediarii nu au anunţat încă data oficială a lansării ofertei.
Ministerul Economiei şi-a propus să respecte calendarul agreat cu FMI (n.r. finalul lunii în curs) privind vânzarea unui pachet de 15% din acţiunile deţinute de stat la "Transgaz". Remus Vulpescu, directorul general al OPSPI, a declarat, ieri, într-o conferinţă: "Termenele din calendar sunt asumate de România şi nu sunt impuse de FMI. Noi încercăm să le respectăm dar nu dorim să sărim etape importante din pregătirea pros-pectului final şi din pregătirea momentului vânzării pe Bursă. În momentul de faţă, se lucrează intens la prospectul final".
Domnia sa a precizat că listările au avut întârzieri din guvernările trecute şi că interesul ministerului este ca vânzarea acţiunilor pe Bursă să aducă o sumă cât mai mare statului: "De aceea, momentul vânzării pachetului de acţiuni la Transgaz va ţine cont şi de contextul internaţional creat de situaţia dificilă prin care trece Grecia".
Totodată, Bursa vrea să schimbe regulile de derulare a ofertelor publice. Consiliul Bursei de Valori Bucureşti aşteaptă ca CNVM să-i aprobe propunerea de modificare a Codului Bursei, astfel încât ofertele să fie derulate "conform prospectului". Brokerii au păreri diferite despre această decizie. Dacă unii spun că măsura ar fi una foarte benefică pentru atragerea investitorilor străini, alţii consideră că schimbările ar trebui implementate abia după finalizarea ofertelor statului şi că ar fi fost de bun augur o consultare publică pe acest subiect.
• Grzegorz Koniecny, "Franklin Templeton": "Ofertele publice se fac chiar şi în timpuri dificile"
România ar putea deveni şi mai atractivă pentru investitori, în urma ofertelor publice desfăşurate de stat, este de părere Grzegorz Konieczny, vicepreşedintele "Franklin Templeton". Domnia sa a spus, ieri, că, în acest moment, România este relativ atractivă din punct de vedere al indicatorului P/E (n.r. price to earnings - numărul de ani necesar recuperării investiţiei din dividende) şi foarte atractivă din punct de vedere al indicatorului P/BV (n.r. price to book value - raportul preţ/valoare contabilă).
Konieczny opinează că ofertele publice se fac chiar şi în timpuri dificile, astfel că nu sunt motive pentru amânarea privatizărilor prin Bursă. "Pieţele trebuie încercate şi în astfel de momente", a spus domnia sa.
Grzegorz Konieczny a adăugat că "Transgaz" nu este o ofertă mare şi că intermediarii trebuie să decidă cum sfătuiesc vânzătorul. La "Trans-gaz", este important ca investitorii să afle, înainte de ofertă, ce se va întâmpla cu banii din ofertă, a mai spus vicepreşedintele "Franklin Templeton", care a mai adăugat: "Există un calendar al ofertelor publice, iar dacă vor exista întârzieri, acestea nu vor fi cauzate de piedici la nivelul OPSPI, ci de documentaţia stufoasă care trebuie pregătită de companii. Auditul solicitat durează aproximativ 2-3 luni".
• Alin Brendea, "Prime Transaction": Transparenţa deplină şi un preţ atractiv, factori de succes pentru "Transgaz"
Alin Brendea, director operaţiuni la "Prime Transaction", este de părere că, vorbind în termeni realişti, ne putem aştepta la finalizarea a încă două oferte (n.r. anul acesta): Trans-gaz şi Romgaz.
În opinia sa, reuşita ofertelor de vânzare iniţiate de statul român va depinde de câţiva factori care ar putea induce o volatilitate crescută a mediului economic în următoarea perioadă: "Pe plan intern, importante vor fi semnalele privind continuarea programului cu FMI şi evoluţiile de pe scena politică, într-un an electoral. România a reuşit în aceşti ani de criză să îşi recapete o oarecare (fragilă în acest moment) stabilitate macroeconomică. Dacă ea va fi păstrată, şi pe viitor, ar influenţa pozitiv procesul despre care vorbim.
Pe plan extern, de importanţă maximă vor fi următoarele luni, în care ar trebui să se contureze un viitor pe termen mediu al zonei euro şi implicit al UE. Dacă construcţia europeană rezistă şi reuşeşte să recucerească încrederea investitorilor, evident ar fi cea mai bună ştire pentru programul de privatizări al statului român. Din acest punct de vedere, situaţia din Grecia devine esenţială, ea potenţând sau nu apetitul de risc din această zonă europeană.
Este esenţial pentru pieţele de capital, deci implicit şi pentru derularea unor oferte de vânzare, ca zona euro să redevină vandabilă pentru investitori. Ca atare un posibil scenariu, discutat în aceste zile, al reformării complete a structurii instituţionale a UE şi mai ales a politicilor economice pe care statele UE şi le asumă ar putea reprezenta cheia pentru revenirea pieţelor bursiere şi implicit pentru asigurarea succesului acestor oferte".
Pentru a asigura succesul ofertei "Transgaz", este nevoie de transparenţă deplină şi un preţ care să fie atractiv: "Experienţa Transelectrica aş putea-o numi pozitivă în acest sens. Totuşi ar fi de corectat discrepenţa preţurilor de subscriere la care investorii autohtoni cumpără astfel de acţiuni comparativ cu investitorii instituţionali".
• Brendea: "Pentru investitori garanţia BVB este net mai confortabilă decât garanţia unui intermediar"
Pentru investitori, garanţia BVB este net mai confortabilă decât garanţia unui intermediar, oricât de mare ar fi acesta, consideră Alin Brendea, care adaugă: "Ca atare, lipsa de implicare a BVB (n.r. în derularea ofertelor) nu cred că este de bun augur, cel puţin în această perioadă plină de incertitudini".
• Marcel Murgoci, "Estinvest": Doar oferta Transgaz se va concretiza în acest an
Ceva mai pesimist în privinţa res-pectării programului de privatizări prin bursă, Directorul de Operaţiuni al "Estinvest", Marcel Murgoci, consideră că numai oferta publică TGN se va concretiza efectiv, în acest an. "Motivaţia constă în faptul că noul guvern are intenţia ca ofertele publice, în cazul societăţilor nelistate, să se realizeze printr-o dublă lisare, fapt ce modifică substanţial planul iniţial şi va conduce la o amânare efectivă a ofertelor publice în cauză", ne-a spus domnia sa.
Atenţie la contextul internaţional, spune şi domnul Murgoci: "În eventualitatea în care pieţele externe suferă, atunci şi piaţa românească va duce lipsă de investitori şi lichiditate. Exitul Greciei din zona Euro este un fapt care nu trebuie neglijat. El s-ar răsfrânge asupra economiei noas-tre (având în vedere implicarea considerabilă a capitalului grecesc în sectorul bancar). Asta ar face ca investitorii să < fugă > pentru scurt timp de piaţa românească.
Din păcate, în luna iunie sunt multe evenimente de aşteptat (alegerile generale din Grecia şi, mai ales, summit-ul UE de la sfârşitul lunii iunie), evenimente care pot contribui sau aduce impedimente ofertei TGN".
Cu toate acestea, preţul este cheia unui succes garantat al oricărei oferte. Dacă este unul extrem de tentant, atunci nimic altceva nu mai are importanţă, consideră directorul "Estinvest"
• Murgoci: "Forma actuală a Codului BVB este cea mai potrivită pentru derularea ofertelor Statului"
Referitor la propunerea de modificare a Codului Bursei privind des-făşurarea ofertelor publice, domnul Murgoci consideră că ar trebui să existe o dezbatere publică a noilor reguli.
"În forma actuală, Codul BVB are, printre altele, două prevederi extrem de importante şi anume: 1. oferta se derulează exclusiv prin sistemul BVB (astfel, aşa cum a fost şi cazul la TEL, s-a introdus un grad maxim de transparenţă, toate subscrierile fiind publice în timp real) şi 2. orice firmă de brokeraj, membru al BVB, poate să introducă în sistemul BVB subscrierile în cadrul ofertei, pentru clienţii săi", ne-a spus Marcel Murgoci, adăugând: "Astfel, fiecare intermediar este răspunzător de respectarea prevederilor legale şi ale prospectului de ofertă. Acest aspect, acceptat de către CNVM şi care a fost validat odată cu derularea ofertei Transelectrica, arată că piaţa se află într-o etapă de dezvoltare şi de maturitate diferită faţă de anii anteriori.
Nu ştim cu exactitate ce se doreşte a fi modificat la Codul BVB în materie de oferte, dar din declaraţiile oficialilor BVB apărute în ziarul Bursa, se pare că tocmai aceste prevederi se doresc a fi eliminate sau < corectate >".
Având în vedere programul de privatizări prin bursă, domnul Murgoci consideră că orice modificare a Codului BVB în materie de derulare a ofertelor trebuie să se opereze numai după organizarea unor dezbateri cu toţi actorii implicaţi în domeniu (brokeri, intermediari sau membri ai consorţiilor de intermediere, reprezentanţi ai Statului, CNVM, Asociaţia Brokerilor, AIPC, etc.): "Trebuie evidenţiat foarte clar rolul Statului în dezvoltarea pieţei de capital din România, precum şi determinarea factorilor de decizie ai BVB de a creşte numărul investitorilor (eventual după modelul bursei din Polonia). Este necesar să se asigure accesul nediscriminatoriu unei baze cât mai largi de investitori la ofertele publice pentru pachetele deţinute de stat.
Astfel, considerăm că trebuie făcută o distincţie clară între ofertele derulate de companii sau investitori privaţi, unde intermediarii sau consorţiile pot să le deruleze cu book-ul închis (sau chiar să utilizeze metoda plasamentului garantat) şi cele având ca obiect pachete de acţiuni deţinute de stat, care trebuie să aibă în vedere în primul rând creşterea vizibilităţii pieţei de capital în rândul investitorilor, precum şi atragerea unui număr cât mai mare de noi investitori.
Un alt aspect care trebuie avut în vedere, este diferenţierea între inves-titorii instituţionali şi cei de retail, pentru cei din urmă, noi considerând că este necesar ca subscrierile să poa-tă fi operate de către orice broker, membru al BVB, iar alocarea în tranşa de retail urmând a se face obligatoriu pro-rata.
În concluzie, considerăm că forma actuală a Codului BVB este cea mai potrivită pentru derularea ofertelor Statului, iar orice modificare care ar urma să se opereze trebuie să fie supusă dezbaterilor şi să conţină prevederi în sensul celor mai sus menţionate".
• Mihai Chişu, IFB Finwest: Analiza listărilor duble înseamnă amânarea ofertelor
Strategia de privatizare a statului a cunoscut schimbări de optică o dată cu instaurarea noului guvern, ne-a spus Mihai Chişu, broker "IFB Finwest". Domnul Chişu aminteşte, în acest sens, analiza dublelor listări pentru companiile ce se aflau deja într-un program de listare pentru anul 2012. Mihai Chişu a declarat: "În opinia mea, această analiză va duce la o amânare a listărilor propuse şi totodată conturează o manieră mai puţin eficientă în a dezvolta piaţa de capital românească pe lângă atragerea de resurse financiare la bugetul de stat. O variantă mult mai inspirată mi se pare aceea a listării ulterioare pe o bursă dezvoltată după ce deja s-a construit o piaţă pentru respectiva acţiune în bursa românească. Continuarea procesului de privatizare ar presupune ca în cursul acestui an să putem vedea la cota bursei un pachet suplimetar de acţiuni Transgaz, mai aşteptate fiind acţiunile companiei Romgaz şi Hidroelectrica. Listarea acestor companii va fi influenţată de climatul economico-financiar internaţional, dar sunt convins că valoarea şi calitatea acestor companii dublate de profesionalismul consorţiilor de intermediere vor conduce la listări de succes şi sume importante de bani în portofoliul statului. În cazul particular al Transgaz este important pentru succesul ofertei şi creşterea gradului de atractivitate, ca reglementatorul în domeniu să împărtăşească viziunea sa asupra preţului reglementat pentru următorii ani de zile şi strategia de viitor a acestuia".
Brokerul citat este de părere că un element care va conferi succes ofertelor programate ţine de buna colaborare între sindicatul de intermediere şi statul român, opiniile acestui sindicat extrase în urma road-show-urilor făcute fiind determinante în procesul de privatizare.
• Victor Cionga, "AZ Capital Advisors": "Trebuie să ţinem cont de cerinţele investitorilor"
Victor Cionga, directorul "AZ Capital Advisors" este de părere că "paşii făcuţi de CA-ul BVB (n.r. propunerea de modificare a Codului Bursei în sensul lăsării derulării ofertelor publice în mâna intermediarilor) sunt foarte pozitivi şi în sensul necesarei (şi din păcate atât de întârziatei!) modernizări a pieţei de capital din România în vederea aducerii acesteia, din pespectiva reglementării, cât mai aproape de standardele europene".
Domnia ne-a declarat: "Nu rămâ-ne decât să sperăm cu toţii atât că CNVM va aproba modificările propuse de BVB, cât şi că acest proces de modernizare va continua în mod accelerat şi fără a altera modificările prin < licenţe mioritice >. Piaţa românească de capital are mare nevoie de reglementări care să fie atractive (adică cel puţin la nivelul celor din pieţele din regiune cu care este în competiţie), reglementări care să ajute executarea ofertelor publice în sensul atragerii investitorilor, români şi, mai ales, străini. Este un truism să afirmăm din nou că, fără a trezi interesul investitorilor instituţionali străini, atât ofertele publice avute în vedere (Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, etc) de către stat cât şi cele ale companiilor private începând de la o anumită valoare în sus, nu pot fi de succes. Instituţiile care veghează şi/sau care sunt implicate în piaţa de capital locală ar trebui să răspundă cât mai repede cerinţele investitorilor; să nu uităm că aceştia injectează capitalul lor (sau pe cel pe care-l au sub administrare) în piaţă făcând diferenţa între pieţele de succes şi cele care nu atrag interesul marilor fonduri. Din păcate, experienţa de până acum arată că mesajele acestora (transmise direct sau prin intermediul caselor de brokeraj) nu au fost suficient de ascultate; acesta este unul dintre multele motive care explică faptul că piaţa locală, deşi operând de cinci ani în Comunitatea Europeană, este una din pieţele marginale din regiune".
Victor Cionga face referire şi la opiniile exprimate de cititorii ziarului BURSA pe site: "Am văzut chiar în ziarul Bursa comentarii care exprimau temeri fie cu privire la abordare structurării unei oferte cu < book închis >, fie cu privire la adoptarea alocării discreţionare în cadrul unei oferte publice. Trebuie să înţelegem (şi îmi asum responsabilitatea celor afirmate dar, în acelaşi timp, afirm respectul meu pentru libertatea de opinie a persoanelor în cauză) că ar trebui să încercăm să depăşim aceste abordări care se cantonează fie în probleme de procedură (reale sau nu), fie în chestiuni minore, eludând scopul unor oferte publice: acela de a o executa cu succes mulţumind atât clientul (acţionari sau, dacă se măreşte capitalul, companiile în cauză), cât şi investitorii (instituţionali şi de retail); şi numai după aceea brokerii implicaţi sau nu în ofertele respective şi alţi interesaţi ("stakeholders"). Suntem într-o piaţă a cumpărătorului şi trebuie să ţinem cont de cerinţele investitorilor care tind să devină < rara avis > în pieţele emergente europene. Marii investitori instituţionali care construiesc portofolii pe termen lung au nevoie de acest gen de alocare, alocarea discreţionară, deoarece ei investesc sume mari şi vor să fie siguri că, dacă alocă resurse în analiza oportunităţii, pot achiziţiona un pachet a cărui mărime este cea dorită de ei; spre deosebire de fondurile speculative şi de "retail", investitori interesanţi deoarece vânzând şi cumpărând crează lichiditatea după închiderea ofertei, cei menţionaţi mai sus rămân în companie şi, prin prestigiul lor, creează reputaţie companiei în cauză, atrăgând şi alţi investitori de calibru. De asemenea, aceşti investitori sunt mult mai confortabili cu o structurare de gen < book închis >; şi eu cred că, dacă cineva doreşte să-i atragă, atunci trebuie să ţină cont de preferinţele lor. Atât băncile de investiţie regionale sau globale cât şi brokerii locali care au clienţi străini ştiu foarte bine aceste lucruri şi este bine ca în diferite împrejurări (conferinţe, oferte, discuţii, etc) au transmis aceste mesaje către actorii pieţei locale".
• Cionga: "Să sperăm că Transgaz va < prinde > o fereastră de calm pe pieţe aşa cum a fost cazul Transelectrica"
Victor Cionga spune că, din punct de vedere tehnic, oferta "Transgaz" se poate lansa oricând în următoarele săptămâni, adică conform planului iniţial. Domnia sa a adăugat: "Evident, aici se discută şi de oportunitate, adică de momentul optim care trebuie ales într-o perioadă cât mai liniştită, adică atunci când pieţele sunt calme; şi nu avem în vedere aici calmul dinaintea furtunii cum pare că este actualul moment când pieţele au lichidităţi mai reduse deoarece investitorii, mult mai prudenţi decât până acum, aşteaptă să vadă cum vor evolua lucrurile în Europa. Grecia, Portugalia, Spania, Cipru sunt ţări ale căror probleme pot declanşa în lumea financiară şi economică uragane globale cu urmări ce nu pot fi evaluate integral în acest moment. Sunt convins că Intermediarul desemnat (un consorţiu format din Raif-feisen Capital & Investment, Wood Securities şi BT Securities) va da cel mai bun sfat clientului său. Să ţinem însă pumnii strânşi şi să sperăm că Transgaz va < prinde > o fereas-tră de calm pe pieţe aşa cum a fost cazul Transelectrica!"
În ceea ce priveşte Romgaz, având în vedere că este vorba despre o listare, precum şi faptul că se doreşte atragerea de investitori globali, Victor Cionga spune că societatea trebuie să îşi facă un audit de resurse şi acest raport trebuie să fie făcut de o firmă specializată de reputaţie internaţională. Procesul de selectare şi apoi lucrul în sine la acest raport sunt procese consumatoare de timp, potrivit domnului Cionga, care a adăugat: "Numai după definitivarea raportului se poa-te lansa prospectul aferent. Sunt convins că Intermediarul selectat, un consorţiu condus de Goldman Sachs (nume care nu are nevoie de recomandări suplimentare), va duce la bun sfârşit procesul de pregătire a companiei şi de listare a acesteia făcând şi cele mai bune recomandări clientului său".
În opinia directorului "AZ Capital Advisors", în acest moment pieţele par în expectativă, iar investitorii devin timizi când este vorba să-şi ia riscuri. "Efectul pe piaţa românească a fost evident: indicii au scăzut; mai grav însă a fost faptul că lichiditatea a scăzut şi ea foarte mult, afectându-i grav pe mulţi dintre brokeri, ale căror venituri s-au diminuat drastic", ne-a declarat Victor Cionga. În opinia sa, dacă situaţia se va perpetua, în câteva trimestre vom vedea şi efecte materiale: unii dintre brokerii independenţi s-ar putea să aibă dificultăţi majore în a rezista în continuare, în timp ce pentru cei care depind de grupuri financiare (mai ales bănci), sprijinul financiar al acestora va deveni important. "S-a văzut încă de mai demult că unele bănci au încorporat deja casele de brokeraj pe care le deţineau", a mai comentat domnul Cionga.
• Cionga: "La orizont se prefigurează şi alte posibile crize generate de situaţiile din Cipru, Portugalia şi Spania"
Ofertele statului ar putea fi influenţate şi de contextul european. Potrivit lui Victor Cionga, din păcate, în afară de Grecia, la orizont se prefigurează şi alte posibile crize generate de situaţiile din Cipru, Portugalia şi Spania: "Cea mai aproape în timp şi, în consecinţă, cea mai importantă pe termen scurt, este evoluţia situaţiei din Grecia; în ultimele două săptămâni din iunie vom vedea ce se va întâmpla. Până atunci, nu cred că cineva va avea curajul să lanseze vreo ofertă publică deoarece inves-titorii sunt şi vor fi (cel puţin pentru o perioadă până nu se afirmă o tendinţă pozitivă) foarte reticenţi să facă investiţii; mai ales în România care este o ţară percepută (nu contează cât de fundamentată este sau nu această percepţie!) ca fiind viitoare victimă a unei contaminări din partea crizei greceşti (probabil din cauza importan-ţei băncilor greceşti în sistemul bancar românesc). În plus, piaţa noastră de capital are lichiditate redusă şi un set de reglementări pe care unii dintre marii investitori le consideră consumatoare de timp şi "neprietenoase".
Victor Cionga a dorit să facă unele precizări referitoare la unele discuţii recente între cititorii de pe site-ul ziarului "BURSA". Domnia sa precizează însă că acestea nu trebuie interpretate în nici un fel ca sfaturi pentru Intermediar sau OPSPI: "După cum menţiona domnul Bestea în comentariile sale din numărul de marţi al ziarului dvs (mai precis la articolul "Bursa lasă ofertele publice exclusiv în mâna intermediarilor"), sunt de acord că orice ofertă publică (şi mai ales cele care se adresează pieţei internaţionale) ar trebui să fie structurată conform standardelor internaţionale, având inclusiv acea Letter of Comfort (LoC) dată de auditorul companiei care se listează sau este deja listată (cazul Transgaz). În cazul în care managementul companiei în cauză nu este perceput de investitori ca fiind unul la standarde internaţionale, existenţa acestui document devine importantă în luarea deciziei de investiţie de către investitorii instituţionali. Inexistenţa LoC nu face imposibil succesul unei oferte, dar este foarte probabil ca lipsa aces-teia să fie considerată un risc suplimentar care va fi analizat ca atare de investitor când va fixa preţul la care este dispus să cumpere. Cu alte cuvinte va oferi un preţ mai mic decât în situaţia în care există documentul în cauză menţionat. Dacă societatea este listată, aici intervine comparaţia între preţul pe care marii investitori sunt dispuşi să îl plătească şi discount-ul faţă de preţul de piaţă pe care-l fixează vânzătorul; şi care va trebui să fie unul mai mare. Probabil că, pentru a maximiza preţul acţiunii în cadrul SPO-ului, în cazul Transgaz (oferta cea mai apropiată în timp), această cerinţă menţionată va fi îndeplinită pentru că ea depinde direct de Intermediar şi eventual de companie; acest lucru se va vedea în prospect. Să reamintim că sunt şi alţi factori care pot influenţa drastic nivelul preţului pe care investitorii vor fi dispuşi să-l plătească pentru acţiunile Transgaz (adică cum va evolua piaţa după 17 iunie în funcţie de percepţia dezvoltărilor crizei greceşti). Dacă pieţele vor percepe negativ rezultatul alegerilor greceşti, atunci probabil că va urma o perioadă foarte dificilă cu mari volatilităţi pe piaţa de capital şi cu o reţinere (de altfel de înţeles) a investorilor de a investi în zone pe care le percep (poate nedrept) a fi uşor de < contaminat >".
1. Viziune si pragmatism
(mesaj trimis de Dragos Simion în data de 07.06.2012, 02:48)
Pentru a-i creste atractivitatea in mod sustenabil, piata de capital din Romania trebuie tratata cu pragmatism si in egala masura cu viziunea de ansamblu permanent actualizata.
In primul rand, din pozitia din care pleaca, aceea de outsider regional (printre pietele care conteaza, sau care au o sansa sa conteze), este esential ca piata noastra sa tina treaza atentia investitorilor institutionali straini, chiar si in situatia europeana actuala, care nu stim cat o sa dureze. De aceea continuarea ofertelor publice ale statului este cea mai inteleapta alegere, cu impact dual: pe langa dezvoltarea pietei, s-ar putea ca si timing-ul curent, macar cu ordin de precizie trimestrial, sa devina favorabil. Daca ne-am imagina un arc peste timp, in care sa ne trezim cu totii intr-o buna dimineata in care criza se va fi terminat, s-ar putea ca sansele de a vinde mai bine la acel moment sa fi devenit poveste tocmai pentru ca intre timp a disparut track-record-ul investitional al Romaniei.
Cei care cunosc in profunzime mediul economic romanesc vor admite ca pe un interval de 1-2 ani este putin probabil de a vedea oferte publice de referinta de la companii private romanesti. Ele vor veni ulterior, insa trebuie rabdare. Astfel, in acest interval, vanzarile pachetelor la firmele de stat reprezinta solutia cea mai realista de a atrage atentia... si banii, catre Romania.
In al doilea rand, listarile duble nu pot fi decat un pretext de amanare, in niciu caz un motiv real. Tehnic, listarea dubla nu e obligatoriu sa fie simultana. Se poate incepe cu cate un pachet listat la Bucuresti, pre-dimensionat pentru marimea pietei locale. Intre timp se poate si dezbate cu argumente solide, oportunitatea de a face o a doua listare. Daca in final guvernul decide sa continue demersul, poate vinde un al doilea pachet pe bursa straina 6-12 luni mai tarziu, sau oricand altcandva.
In fine, subiectul schimbarii regulilor ofertelor publice: aici vorbim de pragmatism si adaptabilitate. Este drept ca argumentele transparentei si alocarii proportionale sunt solide. Sunt convins insa ca intermediarii care au propus varianta alternativa, au, la randul lor argumente convingatoare. Iar CA-ul bursei probabil ca a cantarit cu responsabilitate plusurile si minusurile. Ideal ar fi ca in oferta finala sa se minimizeze dezavantajele, probabil din structurarea transelor pentru cele doua categorii de investitori, institutionali si retail. Asadar, inclin sa vad decisiva componenta progresista a noii propuneri.
Ar mai ramane un mic “detaliu”, anume de ce ar avea statul roman interesul ca piata de capital sa se dezvolte? Ei bine, “detaliul” e de fapt un subiect in sine, care ar merita abordare personalizata...
1.1. @dragos simion (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de alex în data de 07.06.2012, 14:44)
felicitari pentru ideile exprimate!