Bucureştiul Interbelic, reflectat în fotografiile de la expoziţia The Grand Heritage

Bucureştiul Interbelic, văzut prin ochii fotografilor vremii, este subiectul ediţiei The Grand Heritage din acest an, un veritabil arc peste timp prin care analizăm cum se trăia în perioada dintre cele două Războaie Mondiale, unde se regăseau clădirile reprezentative ale oraşului şi care erau reperele socio-culturale ale vremii, arată un comunicat de presă transmis redacţiei. În respectiva epocă, Bucurestiul cunoaşte o reorganizare administrativă fără precedent, se demolează, se asanează şi se construieşte după regulile moderne, occidentale, studiate de arhitecţi la şcoli de renume din străinătate.

Aşa cum consemnează şi muzeograful istoric dr. Cezar Petre Buiumaci, Capitala devenise un oraş într-o permanentă schimbare, lucru care a fost surprins cel mai bine de aparatul de fotografiat. Expoziţia "Ilustrate din Bucureştiul Interbelic" cuprinde un set de 12 fotografii reprezentative ai acelor ani tumultuoşi, vremuri în care oraşul a cunoscut o dezvoltare fără precedent din punct de vedere arhitectural, dar şi în care existau contraste la tot pasul. Expoziţia se va desfăşura până la finalul lunii mai, în cadrul galeriei The Grand Avenue, situată la parterul JW Marriott Bucharest Grand Hotel, şi cuprinde 12 planşe de mari dimensiuni cu imagini emblematice ale perioadei, precum şi câteva cuburi 3D cu reprezentarea grafică a fotografiilor.

"Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Bucureştiul se transformă într-o capitală europeană, atât la nivel social, cât şi la cel al aspectului, migrând de la oraşul oriental către cel occidental. Schimbarea s-a produs atât în context micro, în cadrul intim, cât şi, cel mai evident, la nivelul aspectului urban, în care un loc important a fost reprezentat de construcţii, pentru că stilurile se vor succede periodic, transformând Capitala într-o veritabilă şcoală de arhitectură. Imaginile care ne stau martore în această expoziţie prezintă un Bucureşti care încearcă să se lepede de haina veche a trecutului şi să o îmbrace pe cea nouă, care era în acord cu timpurile. Doar că trecutul se lasă cu greu convins să părăsească scena şi regăsim o serie de contraste care dau, totodată, farmecul unui oraş care a fost în continuă mişcare, o agitaţie centrală pusă în faţa liniştii oraşului grădină, aşa cum a mai fost numit. Astfel că putem vedea un Bucureşti dispărut, cu clădiri pe care nu le mai regăsim astăzi pentru că locul lor a fost luat de altele, atunci când extinderea pe verticală a devenit o constantă ce indica un ritm demografic nemaicunoscut şi care aducea cu sine o serie de intersecţii culturale", subliniază Cezar Petre Buiumaci de la Muzeul Municipiului Bucureşti, partener al acestei expoziţii, alături de The Grand Avenue, locul care găzduieşte exponatele.

În esenţă, Bucureştiul Interbelic era un oraş al contrastelor, locul în care tradiţia se întâlnea cu modernismul, iar inovaţia intra în contradicţie cu conservatorismul. Luxul şi bogăţia din centru convieţuiau în antiteză cu sărăcia şi mizeria mahalalelor de la periferie. După Marea Unire de la 1918, Capitala a atras oameni din toate zonele ţării, toţi fiind fermecaţi de dinamica extraordinară de dezvoltare a urbei şi de oportunităţile care se găseau aici. În anul 1930, după recensământ, populaţia Bucureştiului avea peste 730.000 de locuitori, ceea ce însemna aproape 21% din populaţia urbană a ţării.

Între 1918 şi 1938, se deschid numeroase săli de cinematograf, iar cele mai gustoase prăjituri puteau fi încercate la Casa Capşa, fiind preparate după reţete aduse tocmai din Franţa. Poate acesta era unul dintre motivele pentru care Capitala României era cunoscută drept "Parisul Estului": avea o dinamică de dezvoltare fără precedent, apăreau mereu construcţii noi, opulente, printre care se afla şi Palatul Telefoanelor, considerată zeci de ani cea mai înaltă clădire din Bucureşti. Viaţa de noapte era efervescentă, centrul plin de reclame luminoase devenise spectaculos şi atractiv, iar localurile de pe Calea Victoriei şi de pe bulevardul Elisabeta găzduiau mii de oameni care petreceau până în zori pe acorduri de muzică lăutărească sau jazz.

Proiectul The Grand Heritage a luat fiinţă în anul 2017 şi este un concept cultural al SCH Grand, sub egida căruia sunt susţinute valorile autentic româneşti, precum şi expresia artistică sub toate formele sale. SCH Grand încurajează arta şi originalitatea ca fiind parte a expresiei poporului român, susţine regăsirea identităţii naţionale şi a caracterului unic al culturii române în marea familie europeană. Evenimentul din 2023 este dedicat Bucureştiului Interbelic şi are drept partener Muzeul Municipiului Bucureşti, prin bunăvoinţa căruia au fost puse la dispoziţia vizitatorilor fotografii excepţionale din arhivele instituţiei.