Budapesta: "Fără energia din Rusia, economia maghiară nu ar funcţiona"

Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, s-a întâlnit recent cu omologul său rus, Serghei Lavrov, la New York, cei doi oficiali purtând discuţii despre transporturile de gaze către Budapesta şi construcţia centralei nucleare Paks, de către societatea rusă Rosatom, a anunţat Szijjarto, la finele săptămânii trecute, citat de Reuters.

Peter Szijjarto are planificată astăzi o întrunire cu directorul executiv al Rosatom pentru discuţii privind următoarele etape ale proiectului centralei nucleare, conform unei postări făcute de ministrul maghiar pe Facebook.

Gazprom a început să intensifice furnizarea de gaze către Ungaria, luna trecută, suplimentând livrările convenite anterior (într-un acord pe termen lung) prin conducta Turkstream. Rusia îi furnizează Ungariei majoritatea necesarului de petrol şi gaze.

Ungaria, ţară membră a UE, a criticat aspru sancţiunile UE asupra Rusiei, impuse din cauza invaziei Ucrainei, considerând că măsurile nu au reuşit să slăbească puterea Moscovei în mod semnificativ, însă riscă să distrugă economia europeană.

Szijjarto a informat că i-a spus lui Lavrov că Ungaria vrea pace, adăugând că recenta întrunire a ONU ar fi fost o oportunitate de a începe negocierile de pace, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

"Interesele noastre naţionale impun o cooperare de încredere şi previzibilă cu Rusia, cu Gazprom, deoarece fără aceasta, aprovizionarea cu gaze naturale a Ungariei nu ar fi sigură", a spus Szijjarto, subliniind: "Fără energia rusă, economia maghiară nu ar putea funcţiona".

Oficialul maghiar a mai afirmat că Ungaria a primit din Rusia încă un transport de combustibil nuclear pentru uzina Paks.

Ungaria îşi propune să extindă centrala cu două reactoare VVER de fabricaţie rusă, cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare.

Energia nucleară nu este supusă sancţiunilor Uniunii Europene.

Paks are în prezent patru reactoare mici VVER 440, construite în Rusia, cu o capacitate combinată de aproximativ 2.000 de megawaţi, care au început să funcţioneze între 1982 şi 1987.

• Singurul terminal GNL din Grecia şi-a majorat importurile pentru înlocuirea gazelelor ruseşti

Grecia şi-a redus la jumătate importurile de gaze ruseşti în acest an, ca urmare a majorării livrărilor din partea altor producători de gaze către singurul său terminal de gaze lichefiate (GNL), amplasat pe insula Revithoussa, în apropiere de Atena, a declarat, săptămâna trecută, directorul operatorului sistemului de conducte de gaze din Grecia, DESFA, citat de Reuters.

Timp de mai mulţi ani Grecia a depins de Rusia pentru 40% din necesarul său de gaze naturale, însă în ultima perioadă a majorat achiziţiile de gaze lichefiate din alte ţări, în linie cu planul Uniunii Europene vizând reducerea dependenţei de energia furnizată de Rusia. Grecia a primit gaze ruseşti via conducta Turkstream, care aprovizionează şi Ungaria via Serbia, potrivit Agerpres.

Terminalul de gaze lichefiate de la Revithoussa, o mică insulă amplasată la 40 de kilometri de capitala Atena, poate stoca 225.000 de metri cubi de gaze şi de asemenea poate regazifica 1.400 de metri cubi de gaze pe oră.

Această facilitate a generat un interes crescut din partea importatorilor interni şi regionali de gaze şi a jucat un rol crucial în strategia energetică a Greciei şi în eforturile de a-şi asigura aprovizionarea înainte de venirea iernii, a declarat directorul general de la DESFA, Maria Rita Galli.

"În contextul crizei energetice, Revithoussa este o infrastructură importantă, fiind un terminal de import care permite aprovizionarea din diferite surse, pentru ca diferite surse de gaze lichefiate să ajungă pe piaţa de gaze din Grecia", a spus Maria Rita Galli, menţionând: "Deja în acest an, am maximizat gradul de utilizare a terminalului de la Revithoussa, în condiţiile în care importul de gaze din Rusia a scăzut de la 40% până la mai puţin de 20%".

Chiar dacă există o cerere crescută pentru gaze lichefiate la nivel mondial, numărul cargourilor care au ajuns la terminalul de la Revithoussa s-a dublat comparativ cu anul trecut.

În paralel, Bulgaria a început să importe gaze lichefiate prin terminalul de la Revithoussa, după ce livrările de gaze ruseşti au fost oprite ca urmare a deciziei autorităţilor de la Sofia de a nu plăti factura în ruble, cum a cerut grupul rus Gazprom.

Aproape două treimi din cantitatea de 6,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pe care Grecia o consumă în fiecare an este utilizată pentru producţia de electricitate. La fel ca şi alte state europene, Grecia se confruntă cu o explozie a preţurilor energiei şi, începând de anul trecut, a cheltuit aproximativ nouă miliarde de euro pentru subvenţionarea facturilor la electricitate pentru gospodării şi firme.

• Oţelăriile din Europa, nevoite să-şi reducă producţia din cauza costurilor cu energia

Explozia costurilor cu energia i-a forţat pe producătorii de oţel să reducă producţia în întreaga Europă, existând riscul închiderii permanente a unor facilităţi de producţie într-un sector care dă de lucru la peste 300.000 de oameni şi contribuie cu zeci de miliarde de euro la economia regiunii, transmite Reuters.

Chiar dacă are patru turbine eoliene şi peste 50.000 de panouri fotovoltaice la combinatul său de la Genk, estul Belgiei, producătorul de oţeluri inoxidabile Aperam a fost obligat să oprească producţia odată cu explozia preţurilor la energie. Acum, compania plăteşte în fiecare lună pentru energie o sumă comparabilă cu cât plătea înainte într-un an şi de aceea a decis să oprească producţia la o facilitate care în mod normal avea 300 de angajaţi.

"Avem soluţii temporare pentru a trece peste o anumită perioadă, dar asta nu poate dura mai mulţi ani", a declarat directorul pentru Europa al grupului Aperam, Bernard Hallemans, adăugând: "Dacă asta se va întâmpla, vom vedea o dezindustrializare în sectoare ca al nostru iar Europa va deveni dependentă de importuri".

În mod normal, lucrările de mentenanţă din timpul verii ar fi plafonat producţia la 80% din capacitate, dar Hallemans spune că începând de la finele lunii iunie producţia este la aproximativ 50% din capacitate, după ce Rusia a redus drastic livrările de gaze spre Europa, ducând preţurile la noi valori record, conform Agerpres.

Importurile în Europa, în principal din Asia, unde preţurile energiei sunt mult mai mici, au crescut de la 20-25% în 2020 şi 2021 până la 40%, urcând la un maxim de aproximativ 50% în ultimele săptămâni.

Potrivit unui raport elaborat anul trecut de firma de consultanţă McKinsey, oţelul contribuie cu o valoare adăugată de 83 de miliarde de euro la economia Europei şi angajează în mod direct 330.000 de persoane.

În Germania, ţară puternic dependentă de gazele ruseşti pentru funcţionarea economiei, industria siderurgică se confruntă cu costuri suplimentare cu energia de până la 10 miliarde de euro, aproximativ un sfert din cifra de afaceri anuală a sectorului, la care se adaugă costuri suplimentare cu tranziţia verde.

"Dacă nu facem ceva acum, o iarnă de dezindustrializare ne ameninţă în Germania", a avertizat preşedintele Federaţiei germane a oţelului (WV Stahl), Hans Juergen Kerkhoff.

Grupul ThyssenKrupp Steel Europe şi-a redus deja producţia în Germania, în condiţiile în care clienţii sunt reticenţi având în vedere recesiunea incipientă şi preţurile energiei, care pun în pericol competitivitatea internaţională. La rândul său,gigantul ArcelorMittal a oprit unele furnale în Germania, precum şi în Franţa, Polonia şi Spania şi prognozează că în trimestrul al patrulea, producţia de oţel a Europei va fi cu 17% mai mică decât în perioada similară a anului trecut.

Adolfo Aiello, directorul adjunct al Eurofer, organismul de lobby al sectorului siderurgic european, spune că dacă criza energetică nu va fi rezolvată pe termen scurt, opririle temporare ale activităţii ar putea deveni permanente şi se vor aplica şi altor sectoare cu un consum intensiv de energie cum sunt producţia de îngrăşăminte şi chimicale.