Bugetul de stat pe 2015, dezbătut în plenul reunit

Actualizare 18:05 Textul proiectului bugetului de stat pe 2015, adoptat pe articole

• A început dezbaterea anexelor

Plenul reunit al Parlamentului a votat, azi, pe articole, textul proiectului legii bugetului de stat pe anul 2015 iar senatorii şi deputaţii au început dezbaterile asupra anexelor acestui proiect, potrivit surselor din presă.

Majoritatea articolelor au fost adoptate în forma propusă de Guvern, cea mai importantă modificare făcută, la solicitarea Comisiilor de buget-finanţe, vizând introducerea în proiectul bugetului de stat pentru anul 2015 a unui nou articol, care reglementează sistemul de echilibrare a bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.

---------

Actualizare 15:36 Ponta roagă parlamentarii să voteze bugetul: "Nu răspund la jigniri şi insulte"

Premierul Victor Ponta a declarat astăzi în plenul parlamentar reunit, după ce opoziţia criticase bugetul pe 2015, că nu răspunde "nici la jigniri, nici la insulte" şi că îi roagă pe aleşi să voteze, pentru ca ţara noastră să aibă bugetul "cât mai curând şi cât mai bun", transmit surse din presă.

Prim-ministrul a afirmat: "Vreau să rog toţi membrii Parlamentului ca, după discuţiile politice, să sprijine ministrul Finanţelor în discuţiile pe amendamente şi, cât mai curând şi cât mai bun, să avem un buget pentru România. Ideea că nu avem buget, cu siguranţă, este cea mai rea dintre toate".

Şeful Executivului a menţionat că înţelege discursurile politice ale parlamentarilor şi că nu va răspunde "nici la jigniri, nici la insulte": "Vreau să mulţumesc tuturor membrilor Parlamentului care au luat cuvântul, să confirm faptul că nu voi răspunde nici la jigniri, nici la insulte, să mulţumesc domnului Nicolăescu, care m-a ajutat la construcţia bugetului pe 2014, pentru că eraţi ministru atunci şi cred că în acelaşi fel putem să lucrăm, respectându-ne în viitor. Spun încă o dată că mulţumesc pentru votul din comisii, acolo unde a fost aproape unanimitate în anumite situaţii".

---

Actualizare 15:26 Grupuri parlamentare: PNL votează împotriva Bugetului, UDMR va decide după dezbateri

Parlamentarii PSD vor vota proiectul de buget pe 2015, argumentând că este unul "sănătos", în timp membrii PNL au anunţat, astăzi, în plenul Parlamentului, că nu-l susţin, din cauză că este un buget "nerealist, mincinos", UDMR urmând să decidă după dezbateri, scriu surse din presă.

La dezbaterile generale pe această temă, deputatul PSD Viorel Ştefan a afirmat că proiectul de buget denotă faptul că Guvernul s-a ţinut de cuvânt şi finanţează toate măsurile la care s-a angajat, iniţiativa cuprinzând creşteri la toate domeniile-cheie: sănătate, educaţie, apărare.

"Primul-ministru a venit cu un buget sănătos, să-l votaţi cu gândul la cei care ne-au trimis aici, şi mai puţin cu gândul la răfuielile politice", a declarat Viorel Ştefan.

În schimb, deputatul PNL Eugen Nicolăescu şi-a exprimat "profunda dezamăgire" cauzată de proiectul bugetului şi "profunda îngrijorare" faţă de cum va arăta viaţa românilor dacă bugetul va fi adoptat.

"Acest buget este o improvizaţie de la un capăt la altul, este nerealist, neprofesionist şi mincinos, este un plagiat marca Ponta a celui din 2014 şi este chiar mai rău. Ne spulberă orice speranţă de mai bine. Grupul PNL va vota împotriva acestui proiect croit iresponsabil", a anunţat Nicolăescu.

Totodată, deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu a acuzat bugetul că "stimulează evaziunea" şi nu încurajează mediul de afaceri, provocând tăierea locurilor de muncă. "PDL nu va vota, pentru că este un buget împotriva românilor", a declarat Ialomiţianu.

Senatorul UDMR Alexandru Vegh s-a plâns că nu a existat timp suficient pentru studierea proiectului de buget, adăugând că UDMR îşi va anunţa decizia de vot după dezbaterile din plenul reunit.

Deputaţii care reprezintă minorităţile vor vota acest proiect de buget, a anunţat viceliderul grupului, Adrian Merka.

---

Actualizare 13:44 Consiliul Fiscal: Nivelul deficitului ESA ar urma să fie consistent cu obligaţiile care-i incumbă României

Construcţia bugetară pentru anul viitor are drept obiectiv un deficit cash de 1,83% din PIB, care ar urma să aibă drept corespondent un deficit ESA2010 de 1,45% din PIB, care ar urma să fie consistent cu obligaţiile care-i incumbă României în conformitate cu braţul preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere şi Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare (Compactul fiscal), transmite Consiliul Fiscal.

Potrivit instituţiei, în speţă se va realiza atingerea unui nivel al deficitului structural conform metodologiei Comisiei Europene de 1% din PIB (aşa numitul "obiectiv pe termen mediu"), cu includerea unui ajustor (deviaţie temporară permisă) de 0,25% din PIB pentru cheltuielile de cofinanţare aferente proiectelor finanţate din fonduri structurale post-aderare. Conform informaţiilor primite de Consiliul fiscal până în acest moment, realizarea unui asemenea ecart neobişnuit ca dimensiune şi ca semn - având în vedere tiparele istorice - între soldurile bugetare în baza metodologiei naţionale (cash) şi în baza ESA2010 se datorează faptului că proiecţia cheltuielilor bugetare în conformitate cu metodologia naţională include în 2015 plăţi consistente ale unor titluri executorii deja reflectate în anii anteriori în cheltuielile bugetare conform ESA2010, precum şi a unor avansuri în contul achiziţionării de echipamente militare a căror reflectare în cheltuielile bugetare ESA2010 ar urma să se producă ulterior, la momentul recepţionării acestora. Consiliul fiscal solicită public Ministerului Finanţelor Publice, în conformitate cu principiul transparenţei statuat de Legea nr. 69/2010 cu modificările şi completările ulterioare, includerea în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2015 şi proiecţia acesteia pe anii 2016-2018 şi a unei subsecţiuni distincte care să detalieze tranziţia de la soldul cash la cel în bază ESA2010, cu atât mai mult cu cât această raportare va trebui oricum realizată în contextul notificării conform procedurii deficitului excesiv (engl. EDP - Excessive Deficit Procedure) către Eurostat din primăvara anului viitor.

Conform proiectului de buget, consolidarea fiscală de la un deficit cash estimat pentru anul 2014 de 2,2% din PIB (în conformitate cu recent aprobata a treia rectificare bugetară pentru anul 2014) la unul de 1,8% din PIB în 2015 se produce în contextul în care reducerea veniturilor ca procent în PIB (-0,47% din PIB) este devansată de reducerea proiectată a cheltuielilor bugetare (-0,82% din PIB). Comentariile Consiliului fiscal cu privire la dinamica categoriilor individuale de venituri şi cheltuieli se referă la evoluţii corectate pentru impactul schemelor de compensare pentru stingerea obligaţiilor bugetare restante implementate în 2014 şi proiectate pentru 2015. Este e menţionat că dacă excludem cheltuielile temporare şi veniturile aferente din 2014 şi 20151, ajustarea deficitului bugetar în bază cash programată pentru 2015 este de doar 0,13% din PIB (de la un deficit bugetar de 1,55% din PIB în 20142 la 1,42% din PIB în 2015).

Cheltuieli de personal aferente plăţilor hotărârilor judecătoreşti în 2014 şi 2015, echipamente politişti şi alegeri în 2014, despăgubiri ANRP în 2014 şi 2015 precum şi o serie de cheltuieli de asistenţă socială în 2014.

Nivelul deficitului efectiv în 2014 ar putea fi chiar mai mic de 2,2% din PIB în condiţiile neefectuării cheltuielilor de investiţii la nivelul programat pentru ultimele 2 luni ale anului conform celei de-a treia rectificări bugetare.

Consiliul fiscal şi-a exprimat deja rezervele serioase cu privire la această cifră în contextul opiniilor exprimate cu prilejul celei de-a doua şi celei de-a treia rectificări bugetare.

Titluri executorii în sumă de 4,7 miliarde de lei (2,4 miliarde aferente tranşei programate iniţial pentru 2014 şi 2,3 miliarde aferente achitării în avans a tranşei programate iniţial pentru 2015), cheltuieli temporare cu echipamentul poliţiştilor de 270,5 milioane lei şi cheltuieli temporare legate de alegerile prezidenţiale de 167 milioane lei.

Dinamica descendentă a raportului venituri bugetare/PIB este determinată în cvasitotalitate de impactul reducerii CAS la angajator (raportul contribuţii sociale/PIB se reduce ca urmare a acestei măsuri cu 0,7 pp din PIB), căreia i se adaugă o reducere a raportului venituri nefiscale/PIB, în condiţiile în care estimarea de venituri aferentă anului 2014 include obţinerea unor venituri temporare (în sumă de 726 milioane de lei) din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră; o influenţă de sens contrar este consemnată la nivelul veniturilor din impozitul pe salarii în contextul în care asieta acestuia, în condiţiile creşterii numărului de salariaţi şi a salariului mediu pe economie, în acest ultim caz şi pe fondul majorărilor legiferate ale salariului minim şi ale salariilor din educaţie şi sănătate, ar urma să devanseze dinamica proiectată a PIB nominal. De asemenea, estimarea intrărilor din fonduri europene post-aderare prevede o îmbunătăţire considerabilă a absorbţiei, de la 14,8 miliarde de lei în 20143 la 18,8 miliarde de lei în 2015 (+0,46 % din PIB).

La nivelul cheltuielilor bugetare, reduceri consistente ar urma să se producă la nivelul cheltuielilor de personal (0,67% din PIB) şi al cheltuielilor de bunuri şi servicii (0,56%). În primul caz, reducerea de cheltuieli, în sumă de 2,09 miliarde lei, se produce în condiţiile în care execuţia estimată pentru 2014 include cheltuieli temporare de 5,137 miliarde de lei4, în timp ce bugetul programat pentru 2015 nu include decât 2,6 miliarde cheltuieli temporare determinate de achitarea titlurilor executorii, iar reducerea CAS la angajator determină o economie pentru cheltuielile de personal de 1,62 miliarde lei, ce acoperă impactul prognozat la nivelul anvelopei salariale din sectorul public (1,4 miliarde de lei) determinat de majorările salariului minim, precum şi a salariilor din sănătate şi educaţie. În cel de-al doilea caz, reducerea de cheltuieli este de 1,8 miliarde de lei, explicată parţial de faptul că execuţia aferentă anului 2014 a inclus cheltuieli temporare de 440 milioane lei prilejuite de implementarea Directivei UE 7/2011 privind combaterea întârzierii plăţilor în tranzacţiile comerciale.

5 Aferentă diferenţei dintre impactul anualizat de 1,89 miliarde lei şi cel deja produs la nivelul anului 2014 ca urmare a aplicării măsurii timp de două luni la nivelul execuţiei cash (270 milioane lei).

Proiectul de buget pentru anul 2015 include din nou o schemă de compensare a obligaţiilor restante faţă de buget (engl. swap) cu impact simetric la nivelul veniturilor şi cheltuielilor bugetare în cuantum de 850 milioane lei. Această schemă de tip swap reprezintă o constantă începând cu anul 2011, cumulat, sumele implicate în perioada 2011-2014 fiind de circa 7,6 miliarde lei. Devine dificil de înţeles raţiunea perpetuării acestei proceduri, care reflectă, în opinia Consiliului fiscal, lăsarea nerezolvată a unor probleme structurale (în special ineficienţa companiilor de stat) ce determină un comportament anormal din perspectiva disciplinei financiare. Consiliul fiscal invită autorităţile să facă publice detaliile concrete asupra manierei în care aceste scheme de compensare se reflectă în situaţiile financiare ale entităţilor implicate şi identificarea concretă a acestora, împreună cu un plan de măsuri care să stopeze această practică şi să rezolve problema de fond - în principal ineficienţa companiilor de stat şi indisciplina lor financiară.

În opinia sa iniţială, Consiliul fiscal a formulat rezerve preliminare asupra evoluţiei proiectate a unor categorii de venituri bugetare. În urma reexaminării proiecţiilor de venituri şi a informaţiilor suplimentare primite de la Ministerul Finanţelor Publice, Consiliul fiscal validează estimările de impact ale măsurilor discreţionare realizate de MFP, însă îşi menţine rezervele anterior formulate faţă de nivelul proiectat al agregatelor de venituri bugetare după cum urmează (vezi Anexa):

Impozit pe profit - Consilul fiscal consideră că proiecţia de venituri este supraestimată cu circa 300 de milioane de lei. Consiliul fiscal admite că acest agregat de venituri este de regulă extrem de dificil de prognozat cu acurateţe, însă diferenţa în cauză apare chiar în condiţiile în care admitem drept ipoteză reflectarea în integralitate a plusului de venituri la nivelul companiilor determinat de reducerea CAS la angajator în rezultatul brut al acestora (o eventualitate puţin probabilă însă). Consiliul fiscal îşi menţine, de asemenea, o estimare net superioară celei a MFP în ceea ce priveşte pierderile de venituri cauzate de scutirea temporară de impozit a profitului reinvestit: reluarea algoritmului de estimare prezentat în opinia sa din mai 2014 utilizând datele disponibile din bilanţurile companiilor la finele anului 2013 şi cifrele cu privire la formarea brută de capital fix în 2014 determină o reevaluare descendentă a pierderii minime cu circa 400 de milioane lei (până la 1,6 miliarde de lei), însă chiar şi aceasta este superioară cu un miliard de lei pierderii de venituri estimate de MFP (550 milioane lei).

Impozit pe venit şi salarii - chiar în condiţiile operării unei revizuirii ascendente a estimării de venituri aferente anului 2014 incluse în cea de a treia rectificare bugetară (cu circa 600 milioane de lei), extrapolarea agregatului de venituri cu evoluţia bazelor macroeconomice relevante (număr de salariaţi şi salariu mediu pe economie conform proiecţiei CNP din noiembrie 2014) la care este adăugat impactul la nivelul acestei categorii de venituri a majorărilor salariului minim, precum şi a salariilor din educaţie şi sănătate, indică un minus de venituri comparativ cu estimarea din proiectul de buget pe 2015 de circa 280 milioane lei.

Impozite şi taxe pe proprietate - deşi Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2015 şi proiecţia acesteia pe anii 2016-2018 menţionează explicit un impact negativ la nivelul veniturilor bugetare de 550 milioane lei aferent reducerii cotei de impozitare a valorii bilanţiere brute a construcţiilor speciale de la 1,5% la 1%, impactul acestei măsuri nu pare a se regăsi în proiecţia propriu-zisă a agregatului de venituri relevant. Acesta este proiectat să crească cu 103 milioane de lei, în condiţiile în care determinarea diferenţiată în funcţie de destinaţia (rezidenţială sau nerezidenţială) a impozitului pe proprietate datorat de persoanele fizice ar urma să producă venituri suplimentare evaluate la 132 milioane lei. Pe cale de consecinţă, Consiliul fiscal apreciază că la nivelul aceastei categorii este identificabil un minus de venituri faţă de proiecţia din buget al cărui cuantum este egal cu impactul măsurii mai sus menţionate, în speţă 550 milioane lei.

TVA - Pornind de la un nivel al veniturilor din TVA evaluat la 51,6 miliarde în anul 2014, mai puţin cu circa 1 miliard de lei decât estimarea de venituri din cea de-a treia rectificare bugetară, nivel care apare mai plauzibil în lumina execuţiei bugetare de până acum (Consiliul fiscal şi-a exprimat deja în două rânduri rezervele faţă de proiecţia de venituri din TVA aferentă anului 2014), şi extrapolându-l cu evoluţia prognozată a consumului nominal, Consiliul fiscal apreciază că nivelul acestei categorii de venituri este supraestimat cu circa 630 milioane de lei.

Contribuţii sociale - Calculele Consiliului fiscal, folosind ca punct de pornire estimarea de venituri aferentă acestei categorii din cea de-a treia rectificare bugetară, extrapolată cu dinamica bazelor macroeconomice relevante şi corectată cu impactul măsurilor fiscal-bugetare adoptate, indică un minus de venituri probabil de circa 420 milioane lei.

La nivel agregat, veniturile fiscale apar ca fiind potenţial supraevaluate cu circa 2,35 miliarde de lei (0,33% din PIB), în condiţiile în care MFP ia probabil în calcul în proiecţia de venituri un impact favorabil din partea unei îmbunătăţiri a gradului de colectare a veniturilor. Consiliul fiscal reiterează însă opinia sa anterioară conform căreia câştigurile din măsurile de îmbunătăţire a colectării sunt imposibil de evaluat ex ante şi că o abordare prudentă, de altfel cerută în mod expres de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, impune luarea în calcul doar ex post a unor eventuale asemenea plusuri de venituri.

În opinia sa preliminară, Consiliul fiscal şi-a manifestat rezervele cu privire la evoluţiile proiectate ale agregatelor de cheltuieli cu bunuri şi servicii, cheltuieli de personal şi cheltuieli de asistenţă socială, însă în urma informaţiilor suplimentare primite şi le retrage pe cele privitoare la ultimele două categorii. În ceea ce priveşte cheltuielile cu bunurile şi serviciile, reducerea acestora reprezintă principalul instrument de ajustare în vederea convergenţei către ţinta de deficit structural. Consiliul fiscal apreciază în principiu maniera de ajustare drept una cu potenţial distorsionar redus, în măsura în care reducerea prognozată a cuantumului consumului intermediar ar avea la bază eliminarea unor cheltuieli neproductive. Cu toate acestea, determinarea caracterului acestor reduceri de cheltuieli este imposibilă în condiţiile în care nici unul dintre documentele explicative aferente proiectului de buget nu conţine informaţii relevante din perspectiva surselor concrete care generează economii la nivelul acestei categorii de cheltuieli în anul 2015. Mai mult, din punct de vedere istoric, agregatul cheltuieli de bunuri şi servicii apare drept unul care este prin excelenţă extrem de dificil de controlat: astfel, în perioada 2011-2014, cuantumul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile a consemnat în mod constant în execuţie niveluri superioare celor bugetate iniţial ori chiar celor deja revizuite ascendent cu prilejul rectificărilor bugetare, dincolo de ceea ce ar putea fi explicat prin impactul schemelor de compensare a obligaţiilor restante faţă de buget introduse ori de încasările suplimentare din taxa clawback6, şi aceasta în condiţiile în care bugetele iniţiale din fiecare din aceşti ani au conţinut alocări superioare în termeni nominali celor din execuţia anului anterior, ceea ce nu este cazul în proiectul de buget curent.

Comparativ cu bugetul iniţial aprobat, cuantumul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (net de impactul aşa-ziselor swap-uri) a fost mai mare cu 3 miliarde în 2011, 2,3 miliarde lei în 2012, 1,05 miliarde lei în 2013 şi, respectiv, 1,9 miliarde lei în 2014 (rectificarea a treia comparativ cu bugetul iniţial).

Cheltuielile de natura investiţiilor sunt proiectate să înregistreze o creştere consistentă în anul 2015 (+8,6 mld. lei), atât la nivelul componentei aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene post-aderare (+6,2 mld. lei), cât şi la nivelul componentei cu finanţare exclusiv internă (+2,3 mld. lei). De menţionat că majorările mai sus menţionate sunt faţă de estimările de cheltuieli din cea de-a treia rectificare bugetară din anul 2014 care, în opinia Consiliului fiscal, sunt extrem de puţin probabil a se materializa la nivelul indicat. Ca şi în cazul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, execuţiile bugetare din trecut consemnează în mod constant deviaţii considerabile de la sumele bugetate iniţial în cazul cheltuielilor de investiţii, însă de semn opus, în sensul că rezultatele execuţiilor sunt fără excepţie inferioare estimărilor din bugetele iniţiale şi din cele rectificate, consemnând chiar reduceri în termeni nominali de la o execuţie bugetară la alta (vezi Grafic). În ceea ce priveşte cuantumul proiectat al absorbţiei de fonduri europene, este de înţeles luarea în calcul în bugetul iniţial a unei asemenea creşteri abrupte de performanţă, dat fiind faptul că 2015 este ultimul an în care se pot atrage fonduri aferente exerciţului financiar 2007-2013, iar alocările bugetare trebuie să prevină dezangajarea de fonduri.

Având în vedere cele de mai sus, Consiliul fiscal are rezerve serioase în ceea ce priveşte posibilitatea încadrării în ţinta de deficit în condiţiile menţinerii cheltuielilor bugetare în parametrii din proiectul de buget, dată fiind supraestimarea semnificativă identificată la nivelul veniturilor fiscale. Mai mult, în opinia Consiliului fiscal, încadrarea în anvelopa de cheltuieli cu bunuri şi servicii - care reprezintă factorul principal al ajustării structurale programate - apare drept incertă din perspectiva evoluţiilor istorice, cu atât mai mult cu cât nu este clar care sunt sursele concrete ale economiilor de cheltuieli programate.

În ceea ce priveşte Strategia fiscal-bugetară 2015-2017, Consiliul fiscal nu poate decât să constate din nou că maniera de elaborare a acesteia la finele anului, simultan cu proiectul de buget, nu este câtuşi de puţin conformă nu doar cu termenele legale şi nici cu obiectivul ancorării aşteptărilor agenţilor economici prin asigurarea unui cadru fiscal-bugetar predictibil. Ca şi în anii anteriori, atenţia autorităţilor apare drept exclusiv concentrată pe termen scurt (anul următor), neacordând aceeaşi atenţie proiecţiilor bugetare pe termen mediu.

Ilustrativă în acest sens este maniera de neînţeles în care are loc reducerea deficitului de la nivelul de 1,8% din PIB programat pentru 2015 la nivelul de 1,1% din PIB avut în vedere pentru 2016: ajustarea se produce aproape exclusiv pe seama unei creşteri masive a intrărilor de fonduri europene post-aderare (+7,3 miliarde lei sau cu 0,83% din PIB), în condiţiile în care cheltuielile aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile scad cu 788 milioane lei (cu 0,29% din PIB). De altfel, o evoluţie identică din punct de vedere calitativ era prezentată ca sursă a ajustării pentru anul 2015 faţă de anul 2014 în versiunea anterioară a Strategiei fiscal-bugetare, în contrast profund cu maniera concretă în care reducerea deficitului este proiectată a avea loc în varianta curentă a proiectului de buget pentru anul 2015.

Consiliul fiscal consideră că o strategie adecvată obiectivului de ancorare a coordonatelor politicii fiscal-bugetare pe termen mediu nu trebuie să se limiteze la a anunţa ţinte de deficit şi simple deziderate de măsuri fiscale, ci să conţină o proiecţie coerentă şi realistă a agregatelor de venituri şi cheltuieli, care să includă o prezentare transparentă a ipotezelor care le fundamentează evoluţia, fie că ne referim la modificări ale Codului Fiscal cu analiza de impact aferentă ori la parametri care fundamentează evoluţia cheltuiellilor (ca de exemplu, evoluţia numărului de salariaţi şi salariului mediu din sectorul public).

Opiniile şi recomandările formulate mai sus de Consiliul fiscal au fost aprobate de Preşedintele Consiliului fiscal, conform prevederilor art. 43, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010 cu modificările şi completările ulterioare, în urma însuşirii acestora de către membrii Consiliului, prin vot, în şedinţa din data de 19 decembrie 2014.

---

Actualizare 12:07 Parlamentul a început dezbaterile în plen asupra bugetului

Camera Deputaţilor şi Senatul dezbat, azi, în şedinţă comună, proiectul bugetului de stat pe anul 2015, în prezenţa premierului Victor Ponta.

Şedinţa este condusă de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Potrivit lui Tăriceanu, la lucrările Parlamentului şi-au înregistrat prezenţa 421 de deputaţi şi senatori, 148 fiind absenţi, transmit surse din presă.

----------

Comisiile de buget-finanţe din Camera Deputaţilor şi Senat au adoptat, ieri seară, proiectul bugetului de stat pe 2015, cu două voturi "împotrivă" şi o abţinere, cu unele amendamente, după dezbateri care a durat trei zile, scriu surse din presă.

Parlamentarii din comisiile de buget-finanţe au început, marţi, dezbaterile generale la proiectul bugetului, în prezenţa secretarului de stat în Ministerul Finanţelor Publice Daniela Pescaru. Opoziţia a s-a plâns de absenţa ministrului Darius Vâlcov de la şedinţă.

Raportul comisiilor de buget-finanţe va intra astăzi în dezbaterea plenului Parlamentului, iar votul final ar putea avea loc duminică. Tot duminică, Klaus Iohannis va depune jurământul ca preşedinte al ţării, în faţa camerelor parlamentare reunite.

Proiectul de buget a fost aprobat în şedinţa din 12 decembrie a Guvernului.

Ministerele Muncii, Dezvoltării, Finanţelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor şi Economiei vor avea bugete mai mari, dar vor scădea alocările pentru ministerele Sănătăţii, Culturii şi Administraţiei şi Internelor.

La începutul şedinţei de Guvern privind aprobarea proiectului de buget pe 2015, premierul Victor Ponta le-a cerut miniştrilor să explice că scăderile de bugete pentru 2015 au fost cauzate de reducerea contribuţiilor sociale la angajator cu 5 puncte procentuale şi de plata titlurilor executorii, fiind firesc să nu se regăsească în buget cheltuielile economisite: "Acolo unde există (şi vă rog pe toţi miniştrii să explicaţi acest lucru, pentru că, până la urmă, e datoria noastră să explicăm), acolo unde apar scăderi în diverse bugete, apar din două motive. În primul rând, scăderea CAS cu 5 puncte procentuale se aplică şi la instituţiile publice, adică şi la cheltuielile noastre cu salarii se scad 5%, că plătim mai puţin CAS, nu doar privatul, ci şi instituţia publică, şi, de asemenea, titlurile executorii, hotărârile judecătoreşti pe care le-am plătit şi le plătim în continuare, e normal să nu mai apară în buget".