BUGETUL PE 2016 Cioloş taie bani de la Transporturi, Dezvoltare Regională şi Justiţie

Actualizare 21:26 Dragnea: "Nu susţinem ideea de a nu se mai acorda bani pentru infrastructura religioasă"

PSD nu susţine ideea de a nu se mai acorda bani pentru infrastructura religioasă, aceasta fiind o idee "profund greşită", a declarat astăzi preşedintele partidului, Liviu Dragnea, potrivit unor surse din presă.

"Cred că actualul Guvern de tehnocraţi ar trebui să fie mult mai atent la comunicare şi să analizeze mult mai bine atunci când se reped cu anunţul unor decizii care pot fi considerate brutale. Cred că Guvernul, împreună cu cultele religioase, ar trebui să se aşeze la masă şi să facă o strategie bine structurată pentru dezvoltarea infrastructurii religioase din România. Noi nu susţinem ideea în care nu se mai acordă bani pentru infrastructura religioasă, pentru că este o idee profund greşită şi care nu ajută pe nimeni, ba dimpotrivă", a afirmat Dragnea, la Palatul Parlamentului.

Liderul PSD a adăugat că şi despre Catedra Mântuirii Neamului ar trebui discutat mult mai mult, pentru că acolo nu este "numai o clădire, unde se oficiază slujbe", ci, potrivit Patriarhului Daniel, este vorba despre o clădire multifuncţională, cu multe spaţii de cultură, cu o cantină pentru cei săraci şi cu locuri special amenajate pentru copii.

(S.A.)

-----------

Actualizare 21:17 Dâncu: "1,2 miliarde euro din fondurile pentru administraţia locală nu au fost cheltuite în 2015"

Vicepremierul Vasile Dâncu a declarat astăzi, după întâlnirea cu senatorii PSD, că 1,2 miliarde euro din fondurile pentru administraţia locală nu au fost cheltuite în acest an şi a precizat că fondurile pentru investiţii în zona dezvoltării locale sunt de peste 8 miliarde euro din partea UE, în 2016, transmit surse din presă.

"Dacă analizăm bugetul anului acesta, de exemplu în Programul Naţional de Dezvoltare Locală avem o sumă destul de mare, aproape jumătate din cele 3 miliarde pe care le-am avut, care nu au fost cheltuiţi şi nu se vor cheltui. Aproape 1,2 miliarde nu se vor cheltui. Sper ca anul viitor să avem o absorbţie la fondurile noastre măcar o execuţie bugetară de sută la sută", a declarat Dâncu.

Întrebat a cui este vina pentru această situaţie, Dâncu a spus că nu este vina guvernului, având în vedere că a pus banii la dispoziţie, ci a cadrului legislativ care nu facilitează achiziţiile publice rapide, însă şi administraţia locală trebuie să găsească un ritm pentru absorbţia fondurilor.

"Vina este, până la urmă, împărţită. Pe de o parte avem un cadru legislativ care nu a facilitat poate, printr-o legislaţie destul de stufoasă, achiziţii publice mai rapide, au fost procese. Poate că şi coordonarea în zona autorităţilor locale nu a fost foarte bună la aceste proiecte. (...) Sper că şi autorităţile locale vor lucra mult mai consistent pentru că din punctul acesta de vedere este nevoie de coordonare cu programele naţionale, dar şi administraţia locală trebuie să găsească un ritm pentru a absorbi banii, atât cei europeni, dar şi cei care vin din partea bugetului României", a spus ministrul.

Pentru anul următor, fondurile pentru investiţii pentru zona dezvoltării comunităţilor locale sunt de peste 8 miliarde de euro din partea UE şi 1,5 miliarde euro din bugetul de stat, a mai spus ministrul.

"Pentru anul viitor avem 3,5 miliarde proiecte locale pe lista Planului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Avem, de asemenea, fonduri la Compania Naţională de Investiţii pe o listă de priorităţi cu săli de sport, investiţii de infrastructură rurală. Avem, de asemenea, un buget consistent pentru locuinţe pentru tineri, cam acestea sunt investiţiile cu care venim noi din această zonă", a mai afirmat Dâncu.

De asemenea, Dâncu a spus că în PNDL au fost adăugate 2.860 de şcoli care nu au autorizaţie sanitară de funcţionare şi că speră ca aceste proiecte să fie începute în ianuarie şi finalizate până în septembrie 2016. În buget au fost alocaţi 800 de miliarde pentru şcoli, însă această sumă poate fi completată la rectificarea bugetară, dacă este necesar.

Potrivit vicepremierului, la şedinţa grupului PSD de la Senat, s-a discutat foarte puţin despre investiţii locale, lucru la care nu se aştepta pentru că fiecare senator ar trebui să lupte pentru colegiul său."Am discutat mai puţin despre investiţii locale, ceea ce nu mă aşteptam. Fiecare senator îşi serveşte în general colegiul şi se luptă pentru colegiul lui, dar am discutat foarte mult despre reforma în administraţie, despre ceea ce vrea Guvernul în ceea ce priveşte funcţia publică, despre cum vrem să modificăm şi să construim un cod al administraţiei", a declarat Vasile Dâncu, după şedinţa grupului PSD de la Senat.

(S.A.)

-----------

Actualizare 20:07 Dragnea: "Nu suntem de acord ca salariul minim să nu crească"

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat astăzi că formaţiunea sa nu este de acord ca salariul minim să nu crească şi că Guvernul trebuie să grăbească luarea unei decizii astfel încât cel târziu la începutul lunii februarie să se "dumirească" la ce nivel va creşte salariul minim, transmit surse din presă.

Întrebat dacă amânarea creşterii salariului minim la 1.200 de lei este un "impediment" în calea votării bugetului pe 2016 în Parlament, Dragnea a spus că adevărata problemă este "comunicarea greşită pe care a avut-o ministrul de Finanţe".

"Au spus că au nevoie de un studiu de impact asupra nivelului până la care să se mărească salariul minim şi asupra calendarului de implementare. Nu suntem de acord ca salariul minim din România să nu se mărească, sub nicio formă", a afirmat liderul PSD.

Acesta a afirmat că Executivul trebuie să ia rapid o decizie şi să decidă care este intervalul în care vrea să finalizeze studiul de impact asupra creşterii salariului minim, astfel încât cel mai târziu în primăvară să fie aplicată măsura. Mai mult, Dragnea a afirmat că există deja un studiu pe această temă lăsat la Ministerul Muncii, după ce FMI a solicitat, în vara acestui an, detalii cu privire la creşterea salariului minim.

"Până la sfârşitul lunii ianuarie, începutul lunii februarie, poate să fie suficient timp până când să se dumirească până la ce nivel de salariu minim - poate vor să-l mărească peste 1.200", a spus Dragnea, afirmând că măsura nu ar afecta bugetul de stat, având în vedere că nu mai există decât în mediul privat salarii de sub 1.200 de lei.

(S.A.)

----------

Actualizare 18:00 Dîncu: "Guvernul vizează prin proiectul de buget acoperirea celor mai stringente necesităţi ale României"

Noul Guvern vizează prin proiectul de buget pe 2016 acoperirea celor mai stringente necesităţi ale României, inclusiv în acoperirea prin fonduri de la buget a unor zone "albe" de investiţii, a declarat astăzi vicepremierul Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la finalul întâlnirii cu senatorii PSD şi cei ai UNPR, potrivit unor surse din presă.

"Am discutat şi despre venitul minim garantat, am vorbit despre faptul că la Ministerul Finanţelor nu a dispărut această opţiune. Nu era nici în bugetul trecut opţiunea aceasta. Se face un studiu de impact şi, în funcţie de rezultatele acestuia, se va vedea nivelul la care se va ajunge cu venitul minim garantat. Deci nu s-a renunţat la acest lucru. Sigur că în mod normal grupul social-democrat are şi o serie de nemulţumiri legate de asta. Dar,, în principiu, nu au existat modificări substanţiale, să spunem, în ceea ce priveşte bugetul României din acest moment. Este un buget pentru necesităţile României, pe care l-a surprins şi Guvernul social-democrat, să spunem aşa. Şi, sigur, cu unele prioritizări diferite, cu altă concepţie, noul Guvern până la urmă încearcă acelaşi lucru, să nu facă o dominantă ideologică, să nu determine ideologic asta, ci să meargă la necesităţile noastre cele mai stringente", a afirmat vicepremierul, întrebat dacă în discuţiile cu parlamentarii social-democraţi aceştia au condiţionat votarea proiectului de buget de anumite teme cum ar fi cea a salariului minim pe economie.

Dîncu a adăugat că, în cadrul elaborării proiectului de buget pe 2016, actualul Executiv a avut în vedere şi o analiză a tipurilor de investiţii care nu sunt acoperite financiar.

"Ceea ce s-a încercat acum, mai ales la zona de investiţii, (n.r. a fost) să vedem care sunt tipurile de cheltuieli, tipurile de investiţii care nu sunt acoperite, de exemplu, de fondurile europene şi să le acoperim mai degrabă din bugetul de stat, pentru ca să nu rămână zone albe, fără dezvoltare în România. Continuăm aceste analize pe tipuri de programe şi încercăm să vedem zonele care rămân neacoperite. (...) Există diferenţe între judeţe în ceea ce priveşte investiţiile, există diferenţe şi de activism (...) şi noi va trebui să corectăm toate aceste lucruri", a mai declarat ministrul Dezvoltării Regionale.

(S.A.)

----------

Actualizare 15:40 Daniel Constantin: "ALDE nu este parte a armoniei între partide privind legea bugetului de stat pe 2016"

ALDE nu este parte a armoniei între partide privind Legea bugetului de stat pe 2016, a declarat astăzi copreşedintele alianţei, Daniel Constantin.

"Am avut o şedinţă mai amplă astăzi a conducerii ALDE în care am dezbătut mai multe probleme. Cea mai de interes în momentul de faţă este legată de Legea bugetului de stat pe 2016. Am remarcat foarte multe discuţii în ultimele zile în spaţiul public, aş putea spune că am remarcat o armonie între partidele care au susţinut învestirea Guvernului şi care susţin în continuare actul de guvernare. ALDE nu este parte a acestei armonii, avem câteva puncte de vedere care au stârnit nemulţumirea cetăţenilor, pe care le vom dezbate în detaliu mâine, la ora 16,00, când avem şedinţa departamentelor profesionale, după care vom face o conferinţă de presă şi vom prezenta pe fiecare minister în parte, pe fiecare departament în parte punctele de vedere", a menţionat Constantin într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, indicatorii macroeconomici arată bine, se pare că România va avea creştere economică şi în 2016. "Vom reuşi să ne încadrăm într-un deficit bugetar care nu va activa deficitul excesiv la nivel european, deci până în 3%, însă sunt multe aspecte care au fost modificate şi care, din punctul nostru de vedere, vor aduce derapaje în ceea ce se va întâmpla în mediul economic, dar şi social", a subliniat Daniel Constantin.

El a făcut referire la lipsa de reacţie a PSD faţă de îngheţarea salariului minim.

"Pe noi ne interesează ca partid de dreapta în special măsurile de dreapta, care din păcate sunt afectate şi ele în anumite puncte. Aş vrea să dau doar câteva exemple. În primul rând zona de investiţii, sigur că este de lăudat că aceasta creşte de la 4,7% din PIB la 5,1. Din punctul nostru de vedere este doar o iluzie - 4,7 este execuţia pe 2015, 5,1 este ceea ce îşi propun pentru 2016. Reamintesc că bugetul pe 2015 a avut o alocare pentru investiţii de 6,3% din PIB. Că nu s-a împlinit această alocare bugetară este altceva, dar atunci când îţi propui mai puţin faţă de 2015 cu siguranţă execuţia în 2016 va fi mai mică decât în 2015", a menţionat Daniel Constantin.

În ceea ce priveşte agricultura, el a menţionat că bugetul pentru irigaţii va fi afectat. "Ştiu că există bune intenţii. Irimescu (n.r ministrul agriculturii) vrea să continuie programul de irigaţii. Fac un apel la premierul Cioloş, la ministrul de Finanţe, să găsească resurse financiare, pentru că în felul acesta vom putea continua o creştere foarte bună pe care am avut-o în agricultură, am putea avea pentru prima dată un buget multianual pentru zona de irigaţii", a declarat copreşedintele ALDE.

El s-a arătat bucuros că pe zona de educaţie este o uşoară creştere. "Este o creştere raportată la prognoza de execuţie pe 2015, realitatea pe execuţie o vom avea în martie 2016, deci nu vom mai şti atunci dacă am avut o creştere sau nu. Riscul pe care îl avem este în zona învăţământului preuniversitar, unde bugetul este subdimensionat şi există un risc să asistăm la tăieri de posturi în 2016", a afirmat reprezentantul ALDE.

Daniel Constantin a anunţat că reprezentanţii ALDE vor fi atenţi la schimbările ce se fac în ministere. "Vom monitoriza cu atenţie fiecare numire şi când vom simţi derapaje le vom aduce în spaţiul public", a adăugat liderul ALDE.

(A.L.)

-------------

Actualizare 12:45 PSPR: "Ipoteza creşterii economice, din Bugetul de stat, necesită măsuri administrative care să dinamizeze investiţiile publice"

• PSPR susţine amânarea creşterii salariului minim

Bugetul de stat şi Bugetul Asigurărilor Sociale, puse în discuţie publică, au la bază o creştere economică de 4,1%, faţă de creşterea economică de circa 3,7% estimată a fi obţinută în 2015, ipoteză stimulativă dar care necesită "măsuri administrative deosebite" care să dinamizeze sectorul investiţiilor publice, consideră Patronatul Serviciilor Private din România (PSPR).

Potrivit unui comunicat remis azi redacţiei, în contextul măsurilor de relaxare fiscală, ce vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2016, PSPR susţine amânarea creşterii salariului minim, această decizie putând fi adoptată pe parcursul execuţiei bugetare în 2016, în condiţiile în care se vor realiza atât veniturile bugetare preconizate şi se va asigura încadrarea cheltuielilor în plafoanele asumate, notează reprezentanţii Patronatului. "Creşterile justificate dar rapide ale salariului minim, în perioada 2012-2015, au pus o presiune semnificativă asupra salarizării în sectorul privat, în mod deosebit în domeniul serviciilor", conform sursei citate.

PSPR cere Ministerului Economiei să aloce sume "semnificative" pentru susţinerea firmelor care dezvoltă servicii cu valoare adăugată, în principal a serviciilor creative.

"Subliniem importanţa economică a industriei serviciilor, singurul domeniu economic care contribuie în procent de peste 90% la echilibrarea balanţei comerciale a României. Măsurile trebuie să vizeze în principal categoria «serviciilor de prelucrare a bunurilor», sector ce trebuie susţinut pentru creşterea competitivităţii şi creşterii valorii adăugate a acestei categorii de servicii", mai arată comunicarea.

PSPR apreciază că cei 1,2 milioane de angajaţi din sectorul serviciilor trebuie sprijiniţi în mod deosebit în procesul de internaţionalizare a activităţii lor la nivelul UE, valorificând oportunităţile oferite de prevederile Directivei Serviciilor, "aceste obiective nefiind evidenţiate în propunerea de Buget făcută de Ministerul Economiei", mai transmite PSPR.

PSPR cere Ministerului Energiei să-şi coreleze politicile, programele cu Ministerul Agriculturii şi Ministerul Mediului determinând reactivarea programelor vizând valorificarea resurselor energetice oferite de resursele de biomasă, rămase neutilizate contrar numeroaselor programe şi angajamente guvernamentale asumate oficial, în corelare cu politica energetică la nivel UE, începând cu 2010.

"Miza producerii energiei termice ieftine, cu grad redus de poluare şi în condiţii de protejare a mediului, reprezintă priorităţi ignorate nejustificat de guvernele anterioare, interesate de creşterea exploatării resurselor energetice fosile sau exclusiv stimularea investiţiilor în domeniul energiei eoliene şi solare.

PSPR apreciază că propunerile formulate, minimale şi punctuale, se constituie ca o contribuţie concretă la dezbaterea publică a principalelor coordonate ale Bugetului de Stat 2016", arată PSPR.

(A.C.)

-------------------

Actualizare 09:17 Asociaţia Municipiilor, nemulţumită de lipsa de transparenţă a Guvernului în elaborarea bugetului

Asociaţia Municipiilor din România îşi exprimă nemulţumirea faţă de lipsa de transparenţă a Guvernului în fundamentarea şi elaborarea bugetului de stat pe 2016, subliniind că a propus ministrului Finanţelor Publice, Anca Dragu, o întâlnire pe această temă, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

"În data de 24 noiembrie Asociaţia Municipiilor din România a transmis Guvernului, prim-ministrului Dacian Cioloş, vice-premierului şi ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Vasile Dîncu şi ministrului Finanţelor Publice - Anca Dana Dragu solicitarea de a organiza o întâlnire pentru a discuta despre proiectul de buget pentru anul 2016. Totodată, AMR a expus şi câteva probleme în convergenţă cu programul de guvernare propus, prezentând şi soluţii pentru depăşirea acestora: alocarea resurselor financiare către administraţia publică locală, profesionalizarea administraţiei publice locale şi identificarea şi eliminarea vulnerabilităţilor în absorbţia fondurilor europene'', arată sursa citată.

Asociaţia Municipiilor din România include toate cele 103 municipii din ţară, la care se adaugă sectoarele Bucureştiului. Asociaţia promovează şi protejează interesele autorităţilor administraţiei publice locale în vederea asigurării bunei guvernări pentru cetăţeni, se mai arată în comunicat.

(A.C.)

-----------------

Guvernul condus de Dacian Cioloş va împărţi bani ministerelor, în 2016, în funcţie de bugetele cheltuite în acest an, cea mai mare sumă urmând să meargă la Ministerul Muncii, respectiv 33,17 miliarde de lei (4,4% din Produsul Intern Brut), dar în scădere de la 36,96 miliarde de lei cheltuiţi în 2015 (5,25% din PIB), potrivit proiectului bugetului de stat pentru anul viitor, publicat de Ministerul Finanţelor Publice.

Ministerul Transporturilor va primi mai puţini bani în 2016, respectiv 11,9 miliarde de lei (1,59% din PIB), sumă mai mică decât în acest an, când se estimează că s-au cheltuit 12,8 miliarde de lei (1,82% din PIB).

În aceeaşi situaţie se va afla şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care va primi 5,44 miliarde lei, faţă de 6,85 miliarde lei în 2015. Bugetul Justiţiei va scădea şi el la 3,11 miliarde de lei (0,42% din PIB), de la 3,37 miliarde de lei în 2015.

În schimb, Ministerul Afacerilor Interne va primi, anul viitor, aproape 11 miliarde de lei (1,46% din PIB), iar Ministerul Apărării Naţionale - 10,3 miliarde de lei, ambele în creştere faţă de 2015.

În plus, Ministerul Sănătăţii are o alocare de 6,4 miliarde de lei în bugetul pe 2016, în creştere de la 5,7 miliarde de lei în acest an, La Educaţie vor merge 6,6 miliarde de lei, în creştere de la 6 miliarde lei pe 2015, iar pentru Ministerul Culturii vor fi, anul viitor, 757,2 milioane de lei, de la 586 milioane lei în 2015.

Potrivit proiectului de buget pe anul viitor, Ministerul Economiei va primi 539,3 milioane de lei, în uşoară creştere faţă de 2015, în timp ce Ministerul Energiei are un buget de peste două ori mai mic, de la 556,8 milioane de lei în 2015 la 204 milioane de lei în 2016.

Ministerul Fondurilor Europene va primi şi el mai puţini bani în 2016 decât a cheltuit în acest an, respectiv 3,18 miliarde de lei, faţă de 4,4 miliarde de lei. Guvernul Cioloş a tăiat puternic de la Ministerul Mediului, de la peste 2 miliarde de lei în 2015 la doar 704 milioane de lei în 2016. În schimb, Ministerul pentru Societatea Informaţională primeşte mai mult decât dublu faţă de anul acesta, respectiv 425,5 milioane de lei.

• Ministerul Agriculturii va primi 5,3 miliarde lei în 2016, cu 3% mai mult decât în 2015

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are prevăzut un buget de 5,347 miliarde lei în 2016, în creştere cu 2,76% raportat la execuţia preliminată din 2015, de 5,203 miliarde lei, potrivit proiectului de buget aferent anului viitor, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Pentru 2017, estimarea MFP arată că Agricultura va avea fonduri mai mari de la bugetul de stat, de 5,413 miliarde de lei, în 2018 de 5,554 miliarde de lei, iar în 2019 de 5,596 miliarde de lei.

La capitolul subvenţii, MADR pierde 2%, de la 1,910 miliarde de lei în 2015 la 1,872 miliarde lei în 2016, iar pentru următorii trei ani este prevăzută o stabilizare în jurul sumei de 1,9 miliarde lei. Fondurile pe acest capitol vor merge integral pentru sprijinirea producătorilor agricoli în 2016.

De asemenea, proiectul de buget prevede pentru sectorul de îmbunătăţiri funciare, irigaţii, desecări şi combaterea eroziunii solului o sumă de 333,8 milioane de lei, cu 68,43% mai mult decât în 2015, iar pentru protecţia plantelor şi carantina fitosanitară fondurile cresc de aproape patru ori, de la 10,19 milioane de lei în acest an la 47,717 milioane lei în 2016.

Pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul agriculturii, silviculturii, pisciculturii şi vânătorii sunt prevăzute 96,62 milioane de lei în 2016, o creştere cu 133% faţă de 41,39 milioane lei alocaţi în 2015.

• Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, buget în scădere cu 64,62% în 2016

Bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) va scădea, în 2016, cu 64,62%, până la un cuantum de 759,9 milioane de lei, faţă de execuţia preliminată din anul anterior, de 2,13 miliarde de lei, se arată în proiectul de buget publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Potrivit datelor oficiale, pentru anul viitor sunt prevăzute cheltuieli curente în valoare de 618,87 milioane de lei, din care 184,14 milioane de lei pentru cheltuieli de personal (+23,98% faţă de 2015), iar 11,9 milioane de lei pentru bunuri şi servicii, în scădere cu 8,84% comparativ cu anul care tocmai se încheie.

De asemenea, în propunerile pentru 2016 se mai menţionează alocarea a 91,67 milioane de lei pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, mai puţin cu 93,39% comparativ cu alocarea din 2015, precum şi 25 de milioane de lei pentru cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă, în scădere cu 66,67% faţă de acest an. Potrivit reprezentanţilor MFP, această diminuare este cauzată de faptul că Autoritatea de Management POS Mediu a fost transferată, în cursul acestui an, de la Ministerul Mediului la Ministerul Fondurilor Europene. În acelaşi timp, cheltuielile de capital se vor ridica, anul viitor, la 100,11 milioane de lei, mai puţin cu 28,77% decât în execuţia bugetară din 2015. Sursele de finanţare şi ponderea fiecărei surse în totalul finanţării Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor sunt structurate astfel: 92,66% din bugetul de stat, 0,79% din fonduri externe nerambursabile şi 6,55% venituri proprii.

• Bugetul Ministerului Comunicaţiilor creşte anul viitor cu aproape 130%

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (MCSI) va avea, anul viitor, un buget de 425,541 milioane lei, în creştere cu 128,96% faţă de acest an, conform proiectului de buget. Potrivit documentului, cheltuielile curente vor creşte, în 2016, cu circa 140%, până la valoarea de 309,582 milioane de lei. Din acest cuantum, 13,82 milioane de lei vor merge către cheltuieli de personal (+73,86% faţă de 2015), iar 3,15 milioane de lei către bunuri şi servicii, valoare similară cu cea din anul în curs. În ceea ce priveşte cheltuielile de capital, acestea se vor cifra, în 2016, la 115,959 milioane de lei, mai mult cu 103,44% comparativ cu execuţia preliminată din 2015, în timp ce pentru cercetare fundamentală şi cercetare-dezvoltare se vor aloca 1,892 milioane de lei, un buget în creştere cu 2,83% faţă de 2015.

• Bugetul Ministerului Finanţelor va scădea cu 8,1%, în 2016

Ministerul Finanţelor Publice va avea anul viitor un buget de circa 3,75 miliarde lei, în scădere cu 8,1% faţă de estimarea pentru acest an, de 4,11 miliarde de lei. Potrivit proiectului de buget, pentru 2017, fondurile alocate MFP urmează să crească la 4,11 miliarde de lei, pentru 2018 la 4,22 miliarde de lei, iar pentru 2019 la 4,56 miliarde de lei. În 2016 sunt prevăzute cheltuieli curente în valoare de 3,5 miliarde de lei, în scădere cu 10,27% faţă de valoarea preliminată pentru 2015, din care 2,2 miliarde de lei pentru cheltuieli de personal (cu 6,8% mai mult decât în 2015), iar 336,3 milioane de lei pentru bunuri şi servicii, în urcare cu 7,66% comparativ cu anul acesta. În acelaşi timp, cheltuielile de capital se vor ridica, anul viitor, la 235 de milioane de lei, cu mai mult de 20% peste suma alocată în acest an.

• Ministrul Finanţelor Publice: "Construcţia bugetului pe 2016 porneşte cu estimarea veniturilor de 231 miliarde de lei; cheltuielile vor fi de 252 de miliarde de lei"

Bugetul de stat pentru 2016 este fundamentat pe venituri de 231,12 miliarde de lei, în creştere cu 1,6% faţă de 2015, şi pe cheltuieli de 252 de miliarde de lei, cu 6,8% peste cele din 2015, iar deficitul estimat este de 2,95% din PIB, la o creştere economică de 4,1%, a anunţat vineri ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu.

Domnia sa a explicat: "Construcţia bugetului porneşte cu estimarea veniturilor - 231,12 miliarde de lei, cu 1,6% mai mult decât în 2015. Viziunea, principiul de bază al acestui buget este asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii fiscale. Am venit în sprijinul mediului de afaceri şi am păstrat relaxarea fiscală, pentru a stimula investiţiile private".

Totodată, ministrul a precizat că nu se intenţionează introducerea de taxe noi şi nici majorarea celor actuale în 2016, iar creşterea veniturilor bugetare va fi axată pe o mai bună colectare. În plus, noua abordare fiscal bugetară se va axa pe creşterea eficienţei folosirii resurselor bugetare, creşterea transparenţei în utilizarea banilor publici şi pe schimbarea paradigmei contribuabil-stat, astfel încât statul să fie în slujba contribuabilului.

În privinţa veniturilor bugetare, în 2016 cele mai mari sume la buget sunt estimate să vină din contribuţii de asigurări sociale, de 61,7 miliarde de lei, respectiv 26,7% din total, în creştere de la 57,4 miliarde de lei cât se estimează că se va încasa în 2015 (25,2% din total). Pe locul doi se află veniturile din TVA, dar acestea vor scădea de la 57 de miliarde de lei în 2015 la 52,3 miliarde de lei în 2016, din cauza reducerii TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie. Şi sumele din impozitul pe venit şi pe profit vor scădea uşor anul viitor, de la 26,222 miliarde de lei în 2015 la 26,207 miliarde de lei în 2016.

La capitolul cheltuieli, asistenţa socială se va afla, şi în 2016, pe primul loc, cu 79,4 miliarde de lei (31,5% din total), în creştere de la 75,85 miliarde de lei în 2015 (32,1% din total). Pe locul doi se află cheltuielile de personal, cu 57,2 miliarde de lei (22,7% din total), faţă de 51,8 miliarde de lei estimate pentru 2015 (21,9% din total). Cheltuielile de investiţii se află pe locul patru, după cele pentru bunuri şi servicii, cu 37,7 miliarde de lei (15% din total), în creştere de la 33,7%, suma estimată să fie cheltuită în 2015 (14% din total).

Pe principalele domenii de activitate, cheltuielile cu sănătatea vor reprezenta 4,2% din PIB, în 2016, în urcare de la 4% din PIB în 2015, învăţământul va primi 3,6% din PIB, de la 3,5% în 2015, iar la Apărare va merge un procent de 1,7% din PIB, faţă de 1,4% în 2015. Cheltuielile de cercetare cresc şi ele anul viitor la 2,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), de la 2,3% din PIB (0,3% din PIB) în 2015.