Bugetul - sufocat de pandemie

Bugetul de stat este sub presiune financiară din cauza actualei pandemii de coronavirus, iar spitalele din prima linie a luptei anti-Covid-19 au nevoi reale de finanţare.

Cheltuielile pe fondul crizei sanitare sunt foarte mari, de ordinul sutelor de milioane lei, bani cu care s-ar fi construit nu doar cele trei spitale regionale de la Craiova, Iaşi şi Cluj, pe care le va finanţa Comisia Europeană, ci toate spitalele regionale promise în urmă cu patru ani de fosta guvernare social-democrată.

Numai în primele trei luni şi jumătate ale pandemiei, adică în perioada 16 martie - 30 iunie 2020, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a decontat spitalelor care asigura¢ asistent-a medicala¢ a pacient-ilor testat-i pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 s-i spitalelor de suport pentru pacient-ii testat-i pozitiv sau suspect-i cu virusul SARS-CoV-2, suma de 152.059.000 lei, conform unui răspuns al instituţiei la solicitarea trimisă de către Ziarul BURSA. Adică peste 31 milioane euro, la care se adaugă sumele primite lunar de la CNAS conform bugetului aprobat la începutul anului curent. Dacă la totalul acestei sume am adăuga şi decontările pe care CNAS le va face pentru luna iulie, când am ajuns la 377 de pacienţi internaţi la ATI şi peste 1000 de noi cazuri zilnice, am ajunge la valoarea pe care Comisia Europeană o alocă României pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova.

Situaţia prezentată de CNAS este următoarea: "Lunar, CNAS alocă unităţilor sanitare cu paturi aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări o sumă totală de aproximativ 900 milioane lei. Odată cu apariţia pandemiei au fost acordate suplimentar credite de angajament spitalelor care asigura¢ asistent-a medicala¢ a pacient-ilor testat-i pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 s-i spitalelor de suport pentru pacient-ii testat-i pozitiv sau suspect-i cu virusul SARS-CoV-2, pentru a acoperi valoarea serviciilor efectiv realizate, astfel :

- 16 - 31 martie 2020: 23,675 milioane lei

- Aprilie 2020: 47,045 milioane lei

- Mai 2020: 42,610 milioane lei

- Iunie 2020: 38,729 milioane lei".

Referitor la situaţia financiară de mai sus, consilierul Mihaela Tănase, purtător de cuvânt al CNAS a precizat pentru Ziarul BURSA: "Spitalele au un contract cu Casa şi primesc aproximativ 900 milioane lei lunar. În perioada pandemiei, s-a luat decizia ca finanţarea spitalelor să fiei făcută conform costurilor serviciilor efectuate. Pentru că nu poţi să ştii dacă un pacient cu Covid este necesar să stea în ATI sau are nevoie doar de medicamente, neexistând un cod pe pacient, atunci CNAS achită pe baza documentelor justificative prezentate de spitale cheltuielile efectiv efectuate. În general, ATI-ul costă foarte mult. Costurile cele mai mari pentru un pacient sunt cele din ATI. Noi alocăm o sumă către respectivele spitale. Dar acestea îşi fac un calcul cu privire la toate cheltuielile efectuate şi solicită o rectificare prin care se acordă suma necesară pentru cheltuielile efective. Noi decontăm ceea ce ne trimite spitalul cu documente justificative. Spitalul nu cere bani pentru un pacient. Spitalul are o valoare de contract la momentul respectiv. Dacă dincolo de valoarea iniţială a contractului, spitalul cheltuie mai mult, atunci cere suplimentarea fondurilor alocate. Spitalul foloseşte în primul rând banii pe care îi are lunar şi abia apoi solicită suplimentarea fondurilor, pe baza cheltuielilor efectuate. Cheltuielile decontate de către Casă au fost pentru orice pacient din spitalele Covid, mai precis pentru ceea ce a presupus tratamentul acestora".

• Bugetul Ministerului Sănătăţii, un sac fără fund

Conform informaţiilor oferite de CNAS, cheltuielile au fost mai mici în luna iunie, în stare de alertă, dar acest lucru este posibil să fi fost cauzat de numărul scăzut de pacienţi înregistraţi în secţiile ATI în acea perioadă şi de numărul de zile petrecute de aceştia în secţiile respective. "Şi în prima parte a lunii iulie s-ar putea să fie la fel, deoarece până în 21 iulie cei mai mulţi dintre cei depistaţi pozitiv au refuzat internarea în spital, iar asta a dus la o scădere a presiunii financiare, iar după această dată este posibil să înregistrăm o creştere a cheltuielilor. Mai ales că, din 21 iulie, a intrat în vigoare legea carantinării şi izolării, şi a crescut considerabil numărul de pacienţi internaţi la ATI. Astfel că ne aşteptăm ca decontarea cheltuielilor să fie mai mare pentru ultima perioadă a lunii iulie", a arătat Mihaela Tănase.

La sumele decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ar mai trebui adăugate sumele cheltuite în perioada stării de urgenţă (16 martie - 15 mai) de către Ministerul Sănătăţii, astfel cum au fost ele evidenţiate, conform raportului Curţii de Conturi prezentat în ediţia de ieri a Ziarului BURSA.

Astfel, ministerul de resort a alocat în perioada respectivă de la bugetul de stat suma de 139.917.000 lei, împărţită astfel: 124.212.000 lei pentru testări RT-PCR, 15.605.000 lei pentru activităţi de control, prevenire şi supraveghere exercitate de DSP-uri şi 1.574.000 lei pentru activitatea proprie a DSP-urilor.

Ulterior, în stare de alertă, s-au alocat încă 350 milioane lei, din care 250 milioane au plecat către autorităţile locale, această sumă către primării pentru cheltuielile legate de covid - carantinare şi izolare - fiind suplimentată în luna iunie cu încă 250 milioane lei.

Totodată, în perioada 1 ianuarie - 15 mai, s-au achiziţionat 8 aparate RT-PCR in valoare totală de 2.595.000 lei şi ţara noastră a oferit un ajutor Republicii Moldova, pentru combaterea pandemiei, în valoare de 16,5 milioane lei.

Mai mult, Guvernul a luat credite angajament în valoare de 86.094.284 lei de la Banca Mondială pentru achiziţionarea de teste, console, monitoare, truse recoltare, 400 de paturi ATI şi 40 de ventilatoare ATI. Din aceşti bani, în starea de urgenţă au fost cheltuiţi 1.695.750 lei.

La toate aceste sume de mai sus, se adaugă banii plătiţi pentru cele două contracte mari încheiat cu compania de stat Unifarm SA. Astfel, conform raportului Curţii de Conturi, Ministerul Sănătăţii a plătit, către Unifarm SA, 14.454.216 lei pentru măşti, combinezoane, mănuşi, ochelari protecţie, dezinfectanţi şi 1.792.536 lei pentru medicamente necesare tratamentului anticovid.

Un calcul simplu, sumar, ne-ar duce la peste un miliard de lei cheltuiţi cu pandemia, de Ministerul Sănătăţii şi de CNAS, în primele trei luni şi jumătate ale pandemiei, când înregistram câteva sute de cazuri pe zi şi nu peste 1000 de cazuri zilnice aşa cum înregistrăm de două săptămâni încoace.

• Adrian Marinescu: "În acest moment, la Matei Balş, depindem foarte mult de spitalele suport"

Referitor la situaţia actuală, Adrian Marinescu, medic primar Boli Infecţioase la Institutul Naţional Matei Balş, coordonator al Programului HIV/SIDA din cadrul unităţii medicale, a declarat pentru Ziarul BURSA: "Este clar că în momentul de faţă nu există un echilibru între măsurile de relaxare şi concediile care sunt în desfăşurare în sezonul estival şi măsurile de prevenţie. O parte din populaţie nu reuşeşte să găsească acest echilibru, nu poartă corect masca, nu asigură distanţarea fizică, nu respectă regulile de igienă, etc.. Ne găsim în situaţia în care vorbim de bulgărele de zăpadă - chiar dacă este vară - care creşte din momentul în care se rostogoleşte. Asta înseamnă că, dacă într-o perioadă de timp avem un număr mare de infectări, e clar că vor fi multe persoane cu care cei bolnavi sau infectaţi vin în contact şi atunci va fi mai greu în zilele următoare. Ce trebuie făcut? Ar trebui acea variantă stop joc. Pentru că nimeni nu-şi doreşte măsuri restrictive de tip carantină, cred că obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţii deschise, acţiunea pe zonele roşii, ar fi cele mai bune alegeri. Rămâne de văzut în săptămânile care urmează dacă aceste lucruri vor da roade".

Domnia sa a prezentat şi modul în care fac faţă medicii de la Matei Balş actualei pandemii.

"La Matei Balş, ne descurcăm doar că o facem greu pentru că lucrăm la o capacitate maximă. În foarte multe momente avem zero locuri. Este adevărat că facem alte locuri, externări, dar locurile rămase libere se ocupă imediat. În acest moment depindem foarte mult de un număr de spitale suport care să ne ajute şi să preia eventual formele uşoare, formele asimptomatice, în aşa fel încât la Matei Balş şi Vctor Babeş să rămână doar pacienţii cu probleme medii şi severe, pentru a fi locuri şi pentru ca lucrurile să se desfăşoare corect. Din păcate, lucrurile sunt într-o dinamică permanentă. Ce este valabil acum, nu va mai fi la fel peste două săptămâni. Şi atunci noi trebuie să ne gândim ce se va întâmpla dacă noi continuăm să avem peste 1000 de infectări în fiecare zi. Este posibil ca, la un moment dat, să apară probleme prin ocuparea locurilor de la Terapie Intensivă, dar eu sper să nu se întâmple aşa şi sper ca viitorul apropiat să ne arate o schimbare în bine, măcar timidă", a arătat doctorul Adrian Marinescu.

• Costurile pandemiei, influenţate de numărul pacienţilor din secţiile ATI

În privinţa costurilor spitalizării unui pacient la secţia ATI în această perioadă, domnul Marinescu ne-a spus că acestea diferă în funcţie de terapiile la care este supusă persoana internată.

"Este foarte greu să precizez cât costă spitalizarea unui pacient la ATI pentru că sunt terapii care se asociază. Oricum, este vorba despre sume exorbitante. Costurile sunt extrem de mari şi variază în funcţie de fiecare pacient, pentru că pacienţii beneficiază de foarte multe terapii în acelaşi timp. Să sperăm că măsurile de prevenţie vor reduce numărul de cazuri, ceea ce va duce şi la reducerea cheltuielilor pe întregul sistem de sănătate din ţara noastră. Dacă noi luăm nişte măsuri acum, efectele le vom vedea peste o săptămână sau două. Mă aştept ca în următoarele şapte zile să avem tot un număr mare de infectări şi sper ca, în urma măsurilor luate, peste două săptămâni să fie ceva mai bine", a precizat Adrian Marinescu.

Medicul din cadrul Institutului Naţional Matei Balş susţine că în acest moment ne aflăm pe un platou cu dinţi de fierăstrău, deoarece avem variaţii în funcţie de numărul de teste şi de cum se raportează.

"Numai că din acest platou nu vom asista în mod obligatoriu la o scădere a numărului de cazuri. Este posibil să înregistrăm o nouă creştere. Eu sper să nu se întâmple acest lucru, mai ales că acum avem în vigoare legea carantinării şi izolării, au fost transmise mesajele necesare către populaţie şi se vor lua măsuri. Toate aceste lucruri ar trebui să ducă la o scădere a numărului de noi cazuri de infectare. Dar pentru acest lucru trebuie să contribuim toţi: medici, autorităţi publice locale, centrale şi judeţene care trebuie să monitorizeze lucrurile, cetăţeni, agenţi comerciali care trebuie să organizeze lucrurile conform măsurilor luate", a spus Adrian Marinescu.

Domnia sa a cerut mai multă atenţie, în această perioadă, din partea persoanelor aflate în grupele de risc, indiferent că vorbim despre vârsta înaintată sau boli cronice, deoarece există un risc crescut să facă o formă severă a bolii.