Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, consideră că din punct de vedere economic ar fi mult mai înţelept pentru România să aibă un consum mai mare de energie şi ar fi necesară o strategie amplă la nivelul Guvernului pentru a încuraja marii consumatori, relatează Agerpres.
Prezent la Târgul Green Energy Expo & Romenvirotec, ministrul a fost întrebat ce înseamnă pentru consumatori şi pentru sistemul energetic faptul că timp de două weekend-uri la rând au fost preţuri negative la energie pe piaţa spot.
"Aşa cum ştiţi, preţurile energiei electrice sunt plafonate la consumatorul final, deci asta nu va afecta în niciun fel românii. Dar sunt două probleme. Pe de o parte, din punct de vedere economic, ar fi mult mai înţelept pentru România să aibă consum mai mare, deci să folosească energia care poate fi produsă - şi aici e nevoie de o strategie amplă la nivelul Guvernului pentru a încuraja dezvoltarea economică, marii consumatori de energie", a explicat Burduja.
El a subliniat, pe de altă parte, din perspectiva stabilităţii echilibrului sistemului energetic naţional, că acesta este greu de gestionat în momentul în care există o producţie intermitentă foarte mare, iar ponderea va creşte, pentru că toate liniile de finanţare vor duce la proiecte, motiv pentru care se caută soluţii pentru a încuraja capacităţile de stocare.
"Poate nu se vor implementa la 100%, dar cu siguranţă vor apărea nişte GW în sistemul energetic naţional, solar, eolian în următorii ani. Acesta este şi scopul acestor măsuri, care sprijină fie costul de capital, fie partea de operare prin contractele pentru diferenţă. Şi atunci, împreună cu Dispeceratul Energetic Naţional, cu Transelectrica, noi ne străduim să găsim aceste soluţii, să încurajăm capacităţile de stocare şi hidrocentralele cu acumulare prin pompare. Sigur, bateriile se pot instala într-un termen mult mai scurt decât se poate realiza o investiţie de tip Tarniţa-Lăpuşteşti, trebuie să fim realişti, dar pe toate aceste dimensiuni noi ne străduim să găsim soluţii, iar impactul la clientul final nu există în acest moment", a punctat ministrul Energiei.
În altă ordine de idei, Sebastian Burduja a precizat că hidrogenul este o soluţie pentru a exploata vârfurile în curba de producţie, în acest sens fiind desfăşurat deja un prim apel din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de 100 de milioane de euro.
"El este în curs şi avem contracte semnate şi avem pregătită din Fondul pentru modernizare o sumă de un miliard euro, care va merge tot spre încurajarea producţiei de hidrogen. (...). Şi mai vreau să vă spun un lucru, pentru că totuşi suntem la Green Energy Expo, noi avem miliarde de euro puse la dispoziţia investiţiilor pentru sistemul energetic, dar eu m-aş bucura să beneficieze companiile româneşti de aceşti bani, nu să subvenţionăm economiile din alte state, unele îndepărtate, unele mai puţin prietene. Este inacceptabil, de exemplu, că astăzi, în România, nu mai producem transformatoare de mare putere şi că termenul de livrare pentru un transformator de mare putere înseamnă 18 luni, 24 de luni. Vă daţi seama ce înseamnă asta pentru proiecte care au termene foarte rigide, finanţate din PNRR, unde trebuie să le închidem în orizontul 2026", a mai spus ministrul Energiei.
Acesta a făcut un apel public, pe de o parte, de mulţumire pentru industria românească, pentru că deserveşte sistemul energetic naţional şi, pe de altă parte, către toate instituţiile statului ca să se mobilizeze şi să găsească soluţii pentru a avea întreg lanţul şi întreg ecosistemul românesc şi să beneficiem de aceste investiţii.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 19:30)
Numai lozinci, fara un suport in realitate. Proiectul Tarnita este blocat de 30 de ani, hidrogenul costa de 3-4 ori mai scump decat metanul, bateriile de " mare capacitate" au costuri exorbitante si pot fi eventual folosite in situatii de urgenta pt mentinerea in functiune a unor instalatii critice. Producerea in tara a unor astfel de echipamente este o gluma. Inlocuirea centralelor pe carbune se poate face fie cu altele pe gaz sau reluarea constructiei reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda.